Conform Mediafax: Descoperire uluitoare: astronomii au identificat un obiect cosmic fără precedent
Un obiect enigmatic, botezat MoM-BH-1, situat la miliarde de ani-lumină distanță, în constelația Cetus, ar putea revoluționa înțelegerea noastră despre Universul timpuriu. Descoperirea, realizată cu ajutorul telescopului spațial James Webb, sugerează existența unei noi clase de corpuri cerești, un hibrid între o gaură neagră și o stea.
Un obiect care sfidează clasificările
MoM-BH-1 datează dintr-o epocă timpurie a Universului, când acesta avea doar aproximativ 660 de milioane de ani. Astronomii au fost atrași inițial de o pată roșiatică neobișnuit de strălucitoare, observată în imaginile arhivate ale telescopului James Webb. Analiza spectrului luminii emise de obiect a relevat caracteristici unice: o culoare predominant roșie și o dispariție bruscă a luminii sub o anumită lungime de undă. Această combinație nu se potrivește cu nicio clasă de obiecte cosmice cunoscute până acum.
Rohan Naidu, cercetător la Kavli Institute for Astrophysics and Space Research din cadrul Massachusetts Institute of Technology, a declarat: „Am descoperit un nou tip de obiect astrofizic, o stea cu gaură neagră”. Obiectul pare să combine energia specifică găurilor negre cu semnăturile spectrale caracteristice stelelor. Estimările indică o dimensiune comparabilă cu cea a Sistemului Solar, dar cu o eliberare energetică de circa 100 de miliarde de ori mai mare decât cea a stelelor obișnuite. Această discrepanță a determinat cercetătorii să excludă fuziunea nucleară drept mecanism de generare a energiei.
James Webb, martor la o formă de viață cosmică nouă
Telescopul James Webb a fost utilizat inițial pentru studiul galaxiilor îndepărtate. În timpul observațiilor care vizau galaxia MoM-z14, formată la doar 280 de milioane de ani după Big Bang, astronomii au identificat MoM-BH-1 ca fiind cel mai roșu obiect din baza de date a telescopului. Simulările computerizate sugerează că nu este vorba despre o stea masivă. Modelul cel mai plauzibil descrie o gaură neagră înconjurată de un strat dens de gaz, care, prin procesul de acumulare a materiei, emite lumină asemănătoare celei produse de o stea.
O posibilă explicație pentru „Little Red Dots”
Această descoperire ar putea oferi o explicație pentru numeroasele obiecte compacte și foarte roșii, denumite de astronomi „Little Red Dots”, observate de James Webb în Universul timpuriu. Dacă ipoteza „stelei cu gaură neagră” se confirmă, o parte dintre aceste puncte roșii ar putea avea o natură similară. Această interpretare ar putea contribui la rezolvarea uneia dintre marile enigme ale astronomiei moderne: apariția rapidă a găurilor negre supermasive în Universul timpuriu, care se află în centrul majorității galaxiilor actuale.
Un pas spre înțelegerea formării găurilor negre supermasive
Potrivit lui Rohan Naidu, „stelele cu găuri negre” ar putea reprezenta o etapă incipientă în evoluția găurilor negre supermasive. O gaură neagră înconjurată de gaz dens ar putea crește rapid, devenind ulterior nucleul unei găuri negre supermasive. Această ipoteză este crucială, având în vedere dificultatea de a explica formarea găurilor negre cu mase de milioane sau miliarde de ori mai mari decât Soarele într-un Univers atât de tânăr. „Stelele cu găuri negre” ar putea fi veriga lipsă din acest lanț evolutiv.
Se consideră, de asemenea, că aceste obiecte ar fi putut influența evoluția galaxiilor, prin modul în care au afectat formarea stelelor. Studiul detaliat al observațiilor și al interpretării obiectului MoM-BH-1 a fost publicat în revista Nature.
Sursa: Mediafax
