Conform Mediafax: Președintele României a returnat Parlamentului pentru reexaminare o lege ce modifică regimul ariilor naturale protejate, punând în discuție posibilitatea de a scoate suprafețe din aceste zone pentru a permite continuarea unor proiecte hidroenergetice vechi. Miza este importantă pentru sectorul energetic, dar ridică semne de întrebare legate de protecția mediului și transparența procesului decizional.
Întrebări incomode ridicate de Administrația Prezidențială
Legea, adoptată de Parlament în octombrie 2025, permite Ministerului Mediului, la solicitarea unui „beneficiar”, să modifice limitele ariilor naturale protejate și să scoată terenuri din acestea dacă la 29 iunie 2007 existau proiecte hidroenergetice aprobate prin hotărâri de Guvern sau decrete de stat și lucrările începuseră deja. Președintele, prin cererea de reexaminare, solicită o reanaliză profundă a necesității și oportunității acestei soluții legislative.
Administrația Prezidențială subliniază că justificarea inițială a legii, bazată pe explozia prețurilor la energie din 2021, este depășită. În forma actuală, legea nu impune verificarea unor aspecte cruciale precum stadiul actual al lucrărilor, costurile de finalizare, fezabilitatea tehnică sau economică a proiectelor, cantitatea suplimentară de energie ce ar urma să fie produsă sau existența unor soluții alternative. De asemenea, derogarea nu are un termen-limită, putând fi invocată teoretic și în viitor pentru proiecte foarte vechi.
Un traseu legislativ plin de obstacole
Propunerea legislativă a avut un parcurs dificil. A fost respinsă de Senat în decembrie 2022, Guvernul a emis un punct de vedere negativ în aprilie 2023, iar comisiile parlamentare au recomandat, la rândul lor, respingerea în aprilie 2024. Schimbarea de situație a avut loc în octombrie 2025, când un raport suplimentar favorabil a fost depus chiar în ziua adoptării legii, fără o actualizare corespunzătoare a fundamentării inițiale.
Președintele cere clarificarea statutului de „beneficiar” și introducerea unor garanții de mediu explicite. Se solicită, de asemenea, excluderea expresă din acest mecanism special a suprafețelor care se suprapun cu siturile Natura 2000, deoarece Curtea Constituțională a stabilit că legea vizează ariile protejate de interes național, nu cele comunitare.
Derogări suplimentare și potențiale suprapuneri de competențe
Legea introduce și o derogare pentru capacitățile existente de producere sau transport al energiei electrice aflate în arii protejate, pentru lucrări de mentenanță, retehnologizare sau modernizare. Președinția avertizează că această formulare este prea largă și poate permite intervenții cu impact semnificativ asupra mediului fără o evaluare prealabilă adecvată.
Disputa legislativă se suprapune peste OUG 175/2022, care deja stabilește un regim special pentru mai multe proiecte hidroenergetice considerate importante. Administrația Prezidențială atrage atenția asupra riscului apariției unor competențe suprapuse și a unor acte administrative greu de corelat, în loc de simplificarea procedurilor. Curtea Constituțională a respins anterior o sesizare a președintelui pe această lege, considerând-o constituțională. Cererea de reexaminare returnează proiectul în Parlament pentru modificări sau menținere.
Sursa: Mediafax
