Conform HotNews: Liderii formațiunilor politice care au compus coaliția anterioară – Sorin Grindeanu, Ilie Bolojan, Dominic Fritz și Kelemen Hunor – se întâlnesc marți la Palatul Cotroceni cu Președintele Klaus Iohannis pentru discuții privind legea salarizării unice, un jalon crucial din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în valoare de 770 de milioane de euro. Această lege a suferit deja amânări succesive din partea a patru guverne, iar discuțiile actuale au loc pe fondul unei crize politice ce durează de 98 de zile, partidele PSD, PNL, USR și UDMR nefiind încă în măsură să formeze un nou guvern.
Anterior acestor întâlniri la nivel înalt, au avut loc o serie de discuții la Palatul Cotroceni între consilierul prezidențial Radu Burnete și reprezentanți ai partidelor, precum Raluca Turcan (PNL) și Florin Manole (PSD). Surse apropiate acestor negocieri indică faptul că, deși nu există un acord ferm, nu au fost identificate diferențe majore de opinie la nivel de principiu între partide. De asemenea, se menționează lipsa unui consens între ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pâslaru, și ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, în privința recalibrării grilelor salariale.
Avertismentul ministrului muncii privind termenul PNRR
Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pâslaru, a avertizat, printr-o postare pe Facebook de luni dimineață, că săptămâna curentă reprezintă, cel mai probabil, ultima oportunitate pentru obținerea unui acord politic pe această reformă, înainte de expirarea termenului limită pentru PNRR, 31 august, moment în care România ar putea pierde fondurile europene.
Surse din cadrul PSD au exprimat scepticism cu privire la posibilitatea ca legea să fie depusă și adoptată de Parlament în intervalul rămas până la sfârșitul lunii. Premierul interimar Ilie Bolojan a declarat, vineri, într-un interviu pentru RFI, că nu există încă o formă de acord care să permită adoptarea legii de către Parlament, dar a lăsat deschisă posibilitatea ca aceasta să fie adoptată în perioada următoare. Liderii partidelor speră ca întâlnirea de la Cotroceni să conducă la finalizarea unui proiect de lege care să satisfacă pe cât mai multe categorii profesionale și care să treacă prin comisiile parlamentare fără modificări substanțiale.
Nemulțumiri și tergiversări în procesul de adoptare a legii
Primul proiect al legii salarizării, prezentat public în luna iulie de Ministerul Muncii, a generat deja opinii divergente și proteste. Federația Sanitas, reprezentând personalul medical, a manifestat puternic împotriva proiectului, inclusiv prin grevă generală la sfârșitul lunii iunie. De asemenea, proiectul a alimentat tensiuni politice, PSD solicitând anterior sprijinul Comisiei Europene pentru a proteja sectoarele educației și sănătății în cadrul reformei salarizării.
Dragoș Pâslaru a reiterat pe Facebook că proiectul legii a fost îmbunătățit și că niciun salariu nu va scădea odată cu aplicarea noilor prevederi. Pentru domeniul sănătății, ministrul a precizat că au fost detaliate aspectele legate de sporuri și de matricea de diferențiere a coeficienților, în funcție de tipul unităților și specializări. El a subliniat că în sănătate s-au înregistrat deja creșteri salariale medii de peste 75%, considerând că respingerea proiectului ar fi „aiurea” în aceste condiții. Pentru sectorul educațional, Pâslaru a anunțat îmbunătățiri ale remunerării pentru plata cu ora și o versiune mai avantajoasă a indemnizației de dirigenție.
Legea salarizării, amânată succesiv din 2023
Reforma salarizării trebuia inițial finalizată până în iunie 2023. De la aprobarea PNRR și până în prezent, Ministerul Muncii a avut patru conducători: Raluca Turcan (PNL), Marius Budăi (PSD), Simona Bucura Oprescu (PSD) și Florin Manole (PSD). După demisia acestuia din urmă, Dragoș Pâslaru a preluat interimar conducerea ministerului și, implicit, responsabilitatea finalizării proiectului.
La sfârșitul anului 2023, Guvernul Ciolacu 1 a renegociat PNRR cu Comisia Europeană, iar reforma salarizării a fost amânată pentru 2025, fiind mutată în cererea de plată numărul 4. Anul electoral 2024 a condus la prioritizarea altor reforme, precum cea a pensiilor, ambele fiind prevăzute în PNRR. Legea a rămas blocată timp de aproximativ un an și jumătate, până când, în aprilie 2025, Marcel Boloș, ministrul Fondurilor Europene la acea vreme, a anunțat o nouă amânare, propunând mutarea legii salarizării în ultima cerere de plată, păstrând termenul fix de iunie.
Sursa: HotNews
