Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a tras azi un semnal de alarmă asupra unuia dintre cele mai stringente probleme din sistemul sanitar românesc: gărziile medici și personalul auxiliar în spitale, o temă care a fost discutată în cadrul unei vizite oficiale în Spania. În ciuda diferențelor de infrastructură și resurse, cele două națiuni se confruntă cu aceeași provocare: modul în care gestionează și asigură continuitatea serviciilor în unitățile medicale, în special în contextul unor venituri și condiții de muncă tot mai stabilite.
Problematica gărzii – o povară comună pentru România și Spania
Rogobete a subliniat, în cadrul conferinței de presă de la finalul vizitei, că „ambele țări se confruntă cu aceeași problematică a gărzilor în spitale.” El a explicat că această problemă nu este doar o chestiune administrativă, ci are efecte directe asupra calității serviciilor medicale și asupra siguranței pacienților. În România, medicii și asistenții medicali sunt supuși unei presiuni enorme din cauza numărului insuficient de personal și a programului prelungit de lucru, adesea fără o recompensare corespunzătoare.
În discursul său, ministrul a menționat că discuțiile avute cu omologul său spaniol, Mónica García Gómez, au vizat tocmai mecanismele prin care alte țări gestionează această problemă și eventuale modele care pot fi adaptate pentru sistemul românesc. La fel ca în România, Spania se confruntă cu dificultăți în echilibrarea necesarului de personal și a volumului de muncă, dar și cu criticile legate de sistemul de ture și de modul în care sunt structurale aceste servicii.
Cadrul legislativ și inițiativele pentru reformare
Dincolo de discuțiile diplomatice, România incearcă de câțiva ani să abordeze această criză estruturală, însă fără rezultate concrete pe termen lung. Unul dintre dezideratele recente a fost introducerea unor măsuri legislative menite să limiteze numărul de gărzi consecutive și să asigure condiții mai bune pentru personalul medical. Cu toate acestea, problemele persistă, iar gărzile interminabile rămân o realitate pentru mulți medici, ceea ce influențează negativ atât sănătatea angajaților, cât și siguranța pacienților.
În cadrul vizitei, ministrul s-a interesat și despre modul în care sistemele de evidență și monitorizare a gardelor sunt gestionate în Spania, precum și despre mecanismele de planificare și compensare. Discuțiile au fost considerate benefice, având în vedere experiența pe care Spania o are în reformarea și adaptarea sistemului său sanitar la realitățile actuale.
Perspective și măsuri în viitor
Deși efectele unei vizite și ale unor discuții cu un partener european nu pot aduce schimbări imediate, declarațiile ministrului sugerează că Guvernul român ia în serios problema și se confruntă cu mari provocări în procesul de reformă. Prioritatea rămâne crearea unui cadru legislativ robust și a unor mecanisme care să asigure o distribuție mai echitabilă a muncii pentru personalul medical, precum și condiții de lucru mai jaloase.
Un alt punct fortificat în discursul lui Rogobete a fost și dorința de a învăța din experiența altor țări, pentru a implementa soluții adaptate contextului național. În timp ce sistemul românesc se bazează de mult timp pe ture interminabile și deficit de personal, națiunile europene încearcă acum să găsească modele sustenabile, care să reducă epuizarea medicilor și să ridice standardele de îngrijire medicală.
Parafrazând cele discutate, se pare că România este pregătită să facă pași spre reformare, însă aceste schimbări vor necesita timp, resurse și voință politică. În timp ce vizitele de lucru și discuțiile cu partenerii europeni sunt un pas important, soluțiile durabile trebuie să vină dintr-o strategie pe termen lung, care să integreze atât reformele legislative, cât și cele administrative. Rămâne de urmărit dacă progresele promisesă în cadrul acestor dialoguri se vor materializa în măsuri concrete, cu impact real asupra sistemului de sănătate.
Sursa: G4Media
