Iurie Leancă își asumă responsabilitatea în dosarul fraudei bancare: „Nu mi-am dat demisia la timp”
Fostul premier al Republicii Moldova, Iurie Leancă, a declarat astăzi, în cadrul primei ședințe de judecată din acest an, că regretă că nu și-a dat demisia la momentul potrivit în legătură cu frauda bancară. Aceste afirmații au fost făcute în calitate de martor al apărării în procesul lui Vladimir Plahotniuc. Leancă subliniază necesitatea asumării responsabilităților, într-o situație care a generat controverse ample în societate.
„E important să sper să nu se uite ce am făcut în calitate de ministru și premier. Pe frauda bancară pot să-mi reproșez doar că nu mi-am dat demisia la timp”, a spus Leancă, adăugând că discuțiile despre garanțiile de stat au început în iunie 2014, când situația din sectorul bancar devenea tot mai critică. El a subliniat că, la acel moment, nu se punea problema ieșirii statului pe piață într-o manieră drastică.
Atacurile raider și complexitatea situației
Leancă a sugerat că atacurile raider asupra băncilor ar fi început mai devreme și că responsabilitatea nu revine doar lui Ilan Șor. Fostul premier a refuzat să nominalizeze persoane implicate, lăsând să se înțeleagă că s-ar putea organiza un plan mai complex, cu actorii politici locali și străini laolaltă.
„Nu sunt convins că domnul Șor a fost unicul care a beneficiat. Așa-zisele atacuri raider au început în 2011. În spate au fost actori din Republica Moldova și din afară”, a declarat el, accentuând că dosarul în cauză trebuie să clarifice toate aspectele.
De asemenea, Lucian Rogac, avocatul lui Plahotniuc, a menționat că Leancă nu a primit indicații din partea clientului său. „Dumnealui a confirmat că nu a primit indicații de la Vladimir Plahotniuc”, a adăugat Rogac, reluând vechea teorie conform căreia principalele instituții financiare din acea perioadă erau sub controlul Partidului Liberal Democrat (PLDM).
Informații contradictorii și reacții din partea procuraturii
Declarațiile lui Iurie Leancă au fost întâmpinate cu scepticism de către procurorul de caz, Alexandru Cernei, care a considerat că afirmațiile fostului premier sunt irelevante. „A vorbit doar despre dumnealui, despre acțiunile post-factum. În ceea ce privește activitatea domnului Plahotniuc, nu ne-a comunicat nimic semnificativ”, a afirmat Cernei, subliniind că Martorul ar fi evitat să aducă în discuție detalii esențiale.
Afirmații asemănătoare le-au avut și alți martori, precum Ion Sturzu și Artur Gherman, care au susținut că nu au primit indicații din partea lui Plahotniuc, direcționând astfel acuzațiile către PLDM, condus la acea vreme de Vlad Filat.
Un context complicat și presiuni politice
Investigația „Cutia Neagră PLUS” a scos la iveală presiuni politice asupra Guvernului condus de Leancă, în momentul în care autoritățile căutau soluții pentru a evita o criză majoră în sistemul bancar. În ciuda opoziției lui Leancă la acordarea garanțiilor de stat, Guvernul a decis, în secret, să emită garanții de 9,5 miliarde de lei pe 13 noiembrie 2014, decizie care a stârnit și mai multe controverse.
Această sumă a fost direcționată către Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, iar foștii oficiali, cum ar fi Veaceslav Platon și Ilan Șor, au comentat adesea despre aceste decizii, denotând o atitudine de dispreț.
Leancă se află și sub acuzația în dosarul privind concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău, fiind suspectat de implicare în inițiativa de a favoriza un grup infracțional. Aeroportul a fost restituit statului în 2023, dar acest aspect adaugă un alt strat de complexitate la o poveste deja complicată.
În timp ce procesul continuă, societatea moldovenească așteaptă cu interes rezolvarea acestei probleme care a marcat profund imaginea politică a țării. Diskuțiile despre fraudă și responsabilitate rămân la ordinea zilei, iar perspectiva unei justiții complete este departe de a fi realizată.
Sursa: Tv8.md
