Conform Buletin.de: Primăriile bogate, dar neperformante: un paradox administrativ în România
Un raport recent publicat de organizația Funky Citizens relevă o realitate alarmantă: multe primării din România, în ciuda încasărilor considerabile din taxe locale și cote din impozitul pe venit, sunt incapabile să implementeze investiții, să organizeze licitații deschise sau să administreze eficient comunele vecine în cazul unor comasări. Documentul, intitulat „Reforma Arhitecturii Administrative a României. Partea I: Diagnosticul situației actuale”, semnat de Diana Tăbleț și Elena Calistru, subliniază discrepanța dintre bogăția contabilă și capacitatea administrativă a unităților administrativ-teritoriale (UAT).
Capacitatea administrativă: mai mult decât venituri
Studiul, bazat pe date publice din anii 2023-2025 pentru toate cele 3.180 de UAT-uri, introduce un Indice de Capacitate Administrativă (ICA). Acesta măsoară nu doar banii care intră în conturile primăriilor, ci și competența aparatului administrativ local. Autorii explică faptul că viabilitatea financiară, adică acoperirea cheltuielilor de funcționare din venituri proprii, nu se suprapune neapărat cu capacitatea de a administra eficient banii. O comună cu venituri mari poate să nu fie capabilă să ducă la bun sfârșit proiecte sau să atragă fonduri europene. Miza calculării acestui indice este evaluarea fezabilității oricărei reorganizări teritoriale înainte de a fi implementate schimbări, pentru a evita situații în care noi hărți administrative devin nefuncționale.
Iluzia prosperității în Ilfov
Analiza aplicată pe județul Ilfov, o zonă considerată a fi prosperă, arată că mitul unei autonomii financiare complete este departe de realitate. Deși 37,5% dintre comunele ilfovene își acopereau în 2025 salariile și cheltuielile de funcționare din venituri proprii, restul de 62,5% se confruntau cu dificultăți. Dintre cele opt orașe ale județului, doar patru (Voluntari, Otopeni, Popești-Leordeni și Chitila) au reușit să își mențină funcționarea curentă din resurse proprii pe parcursul anilor 2018-2025. Celelalte patru orașe ilfovene, în ciuda expansiunii imobiliare, au oscilat sub pragul autonomiei financiare. Chiar și în localitățile cu bugete generoase, precum Chiajna, unde veniturile proprii au depășit 25 de milioane de euro în 2025, capacitatea administrativă lasă de dorit, explicată prin lipsa specialiștilor. Datele Curții de Conturi indică la nivel național că doar o comună din zece dispune de auditor intern, patru din zece au arhitect-șef, iar primăriile colectează, în medie, doar 57% din veniturile potențiale.
Reforma administrativă: dincolo de comasări simple
Raportul subliniază că alegerea centrului unui cluster administrativ nu trebuie să se bazeze doar pe cifre contabile, ci pe mișcarea zilnică a locuitorilor, incluzând naveta, accesul la servicii și, într-o măsură mai mică, populația. Un centru administrativ care nu poate gestiona investiții sau licitații competitive nu va putea susține eficient un cluster. În cazul polului București-Ilfov, unde zeci de mii de oameni fac naveta zilnic, o arhitectură administrativă integrată la nivel regional este necesară. Lipsa unei structuri de comandă comune, capabilă să gestioneze proiecte majore și licitații transparente, riscă să afecteze accesarea finanțărilor europene, inclusiv cele din Planul Național și Regional 2028-2034, în valoare de peste 60 de miliarde de euro.
Sursa: Buletin.de
