[ad_1] Numărul atacurilor informatice care utilizează instrumente avansate de inteligență artificială a crescut semnificativ în anul 2025, înregistrând o creștere de aproximativ 180% la nivel global

Numărul atacurilor informatice care utilizează instrumente avansate de inteligență artificială a crescut semnificativ în anul 2025, înregistrând o creștere de aproximativ 180% la nivel global. În contextul evoluției tehnologice, și România se află printre statele cele mai afectate, fiind raportată o creștere de 145% a conținutului deepfake detectat în ultimul an. Acest fenomen marchează o amplificare a complexitării fraudelor informatice, care devin din ce în ce mai sofisticate și greu de identificat.

Un aspect alarmant îl reprezintă adoptarea strategiilor sofisticate de către infractori online, care dezvoltă identități false și utilizează tehnologii avansate pentru a manipula victimele. Potrivit unei platforme internaționale specializate în verificarea identității și detectarea fraudelor digitale, aceste tehnici sunt utilizate în scenarii variate, de la manipularea imaginilor și clipurilor video deepfake, până la escrocherii financiare și încheierea de contracte false. În special, materialele deepfake, precum clipurile și fotografiile digital modificate, sunt folosite într-un număr tot mai mare de situații frauduloase.

România se poziționează pe locul șaptelea în Europa în ceea ce privește creșterea detectată a materialelor deepfake în 2025. Țara noastră, alături de alte state precum Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord sau Cipru, înregistrează o creștere semnificativă, între 300% și 600%. Pentru a sprijini cetățenii în identificarea conținutului falsificat, o organizație neguvernamentală a lansat platforma „detectivulAI”, un instrument educațional ce oferă exemple și simulări pentru exersarea detectării manipulărilor digitale.

Deși aceste tehnologii avansează, experții în inteligență artificială subliniază dificultățile în identificarea deepfake-urilor. Imperfecțiunile precum fundaluri distorsionate sau elemente nefirești pot fi disimulate, mai ales în conținutul care exploatează emoțiile. Testele arată că mulți utilizatori confundă unele imagini reale cu cele generate de AI, fie din cauza calității scăzute, fie a contextului neobișnuit. Această confuzie facilitează răspândirea dezinformării și afectează încrederea în materialele vizuale online.

Valorificarea tehnologiilor AI în fraudă și manipulare impune o monitorizare atentă și o informare constantă. România ocupă poziția 16 în Europa privind frecvența fraudelor informatice, ceea ce indică o situație îngrijorătoare dată de creșterea rapidă a utilizării tehnologiilor avansate de inteligență artificială în activitățile criminale. Este esențial ca utilizatorii și instituțiile să își mențină vigilantă și să fie la curent cu evoluțiile din domeniu pentru a putea face față acestei noi realități digitale.

Sursa: Playtech.ro