Conform Digi24: Europa se încălzește de două ori mai repede decât restul lumii, iar efectele crizei climatice devin tot mai severe. Numai în această vară, valurile de căldură au provocat zeci de mii de decese, un bilanț tragic care subliniază urgența situației. Fenomenul este amplificat de o serie de factori interconectați, printre care modificarea tiparelor meteorologice, încălzirea accelerată a Arcticii, reducerea stratului de zăpadă și o scădere a poluării aerului, conform analizei publicată de The Guardian.
La nivel global, temperaturile cresc din cauza emisiilor de carbon provenite din arderea combustibililor fosili, dar continentul european experimentează o încălzire aproape dublă față de media planetară. Temperatura medie din Europa este acum cu 2,5 grade Celsius mai ridicată comparativ cu perioada pre-industrială, în timp ce la nivel mondial creșterea este de 1,4 grade Celsius. Mai concret, din anii 1990, temperaturile în Europa au avansat cu 0,56 grade Celsius pe deceniu, un ritm superior Americii de Nord (0,42 grade Celsius), Africii (0,36 grade Celsius) și Americii de Sud (0,27 grade Celsius).
Modificări ale circulației atmosferice
Schimbarea tiparelor meteorologice joacă un rol crucial în intensificarea căldurii în Europa. Continentele se încălzesc mai rapid decât oceanele, iar modificările în circulația atmosferică au favorizat apariția unor valuri de căldură estivale mai frecvente și mai puternice. Un exemplu notabil a fost valul de căldură din iunie 2026, când o „cupolă de căldură” a blocat aerul fierbinte deasupra continentului.
Oamenii de știință consideră tot mai probabilă legătura dintre încălzirea globală și aceste schimbări în circulația atmosferică. Samantha Burgess, de la Serviciul Copernicus privind Schimbările Climatice al Uniunii Europene, afirmă că observațiile din ultimii 40 de ani indică modificări statistice semnificative ale presiunii atmosferice și altor indicatori de circulație, cel mai probabil asociate cu criza climatică. Aceste transformări ar putea fi legate de alterarea curentului-jet, un flux de aer de mare altitudine ce influențează vremea europeană.
Impactul Arcticii și reducerea stratului de zăpadă
Regiunea arctică, care se încălzește cel mai rapid de pe Pământ, are o influență directă asupra Europei. Topirea accelerată a gheții albe, care reflectă lumina solară, expune apa oceanică mai închisă la culoare, aceasta absorbind o cantitate mai mare de căldură, creând un cerc vicios. Fiind relativ apropiată de Arctica, Europa resimte puternic acest fenomen.
În plus, suprafața acoperită de zăpadă s-a redus considerabil. Zăpada, similară gheții arctice, contribuia la reflectarea luminii solare și la menținerea unor temperaturi mai scăzute. Criza climatică a diminuat suprafețele înzăpezite; în martie 2025, stratul de zăpadă din Europa acoperea cu 31% mai puțin teren decât media perioadei 1991-2020, o pierdere echivalentă cu teritoriile Franței, Italiei, Germaniei, Elveției și Austriei la un loc.
Aerul mai curat și efectele gazelor cu efect de seră
Deși reducerea poluării aerului este un progres major pentru sănătatea publică, ea face ca efectul gazelor cu efect de seră să fie mai vizibil. Particulele poluante pot reflecta razele solare, limitând astfel cantitatea de căldură ce ajunge la sol. Un aer mai curat înseamnă mai puțină radiație solară reflectată, amplificând astfel efectul căldurii reținute de dioxidul de carbon. Această diminuare a poluării ar putea, de asemenea, să contribuie la intensificarea blocajelor atmosferice, menținând condiții meteo persistente.
Cercetătorii încă analizează contribuția fiecărui factor la încălzirea accelerată a Europei, urmând să prezinte o estimare anul viitor. Ei subliniază că importanța fiecărui factor variază sezonier: influența Arcticii este mai pronunțată toamna și iarna, în timp ce schimbările în circulația atmosferică au un impact mai mare vara. Reducerea poluării se resimte mai ales iarna, iar efectele scăderii stratului de zăpadă sunt, de asemenea, mai evidente în acest sezon.
Costurile crizei climatice, atât umane, cât și economice, ating „niveluri de urgență națională”, avertizează Simon Stiell, șeful ONU pentru climă. El subliniază necesitatea renunțării rapide la combustibilii fosili, dezvoltarea energiei regenerabile și protejarea populației.
Sursa: Digi24
