Conform Economistul.ro: Europa, pe picior de pregătire pentru sancțiuni anticorupție post-Trump
Guvernele europene ar trebui să se pregătească încă din această perioadă pentru o cooperare sporită în domeniul sancțiunilor anticorupție cu o viitoare administrație americană, sugerază doi experți ai European Council on Foreign Relations (ECFR). Sarah McCool și Jim O’Brien propun documentarea tranzacțiilor externe suspecte de corupție și consolidarea regimurilor europene de sancțiuni pentru a fi pregătiți imediat după plecarea lui DONALD Trump de la Casa Albă. Analiza lor indică regiuni precum Caucazul de Sud, Balcanii de Vest, Gaza, Rusia și Ucraina ca fiind zone predispuse la astfel de tranzacții, unde acordurile comerciale și controlul asupra resurselor pot influența deciziile politice viitoare.
n
Rolul Europei în combaterea corupției internaționale
Autorii subliniază importanța documentării active a tranzacțiilor suspecte de corupție de către guvernele europene, jurnaliști și societatea civilă. Această pregătire ar include refuzarea finanțării unor astfel de afaceri atunci când interesele europene sunt afectate. Se sugerează, de asemenea, examinarea modului în care organisme precum Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și Parchetul European ar putea colabora cu autoritățile americane responsabile cu sancțiunile. Obiectivul este de a preveni ca persoane sau instituții să folosească drepturi economice obținute necorespunzător pentru a bloca schimbări politice sau economice viitoare.
n
Exemple și scenarii de risc
McCool și O’Brien identifică mai multe scenarii potențiale unde tranzacțiile pot ridica probleme. De exemplu, în Gaza, acordarea unor drepturi asupra terenurilor unor persoane apropiate de administrația americană ar putea limita opțiunile viitoare pentru o implicare mai mare a palestinienilor în administrarea teritoriului. Se menționează și regiuni precum Caucazul de Sud, Balcanii de Vest, Ucraina, Rusia și estul Republicii Democrate Congo, unde concesiunile miniere, de infrastructură sau investițiile ar putea crea interese puternice împotriva unor schimbări de politică.
n
Analiza propune ca o viitoare administrație americană să utilizeze sancțiunile anticorupție ca un instrument disponibil imediat, bazat pe regimul Global Magnitsky. Aceste sancțiuni pot restricționa accesul la Statele Unite și la sistemul financiar american pentru persoanele și instituțiile străine implicate în corupție.
n
Autorii consideră că sancțiunile au avantajul de a nu fi afectate de puterea prezidențială de grațiere, un element important în contextul anticipării unor posibile grațieri înainte de sfârșitul mandatului actual.
n
Pregătirea unei baze factuale solide pentru aplicarea sancțiunilor este esențială. Aceasta ar putea include informații colectate de jurnaliști, organizații ale societății civile, guverne europene și chiar comisii din Congresul american, în special dacă democrații ar obține controlul uneia dintre camerele legislative după alegerile din 2026.
n
Propunerea vorbește și despre o acțiune mai imediată din partea liderilor europeni, care ar putea semnala public așteptarea ca o viitoare administrație americană să se distanțeze de tranzacțiile prin care persoane apropiate de oficiali obțin avantaje economice. Această comunicare ar putea avea un efect descurajator asupra potențialilor parteneri ai administrației Trump.
n
Totuși, autorii recunosc limitele sancțiunilor și dificultatea stabilirii corupției, mai ales când tranzacțiile sunt prezentate ca decizii comerciale legitime. Se aduc în discuție exemple precum presupusa presiune exercitată în Kazahstan pentru acordarea unei concesiuni miniere sau acordarea unei concesiuni pentru o conductă de gaze în Bosnia și Herțegovina unei companii americane nou-înființate, cu legături politice.
n
În perspectiva unei eventuale schimbări la Washington, se recomandă ca sancțiunile să poată fi aplicate rapid, dar să rămână supuse revizuirii pe măsură ce apar noi informații. Europa are un rol crucial, atât prin documentarea tranzacțiilor, cât și prin consolidarea propriilor mecanisme anticorupție.
n
Analiza sugerează și examinarea cooperării între inițiativele UE privind statul de drept și organismele de investigație europene, precum OLAF și Parchetul European, pentru a sprijini o viitoare colaborare cu autoritățile americane de sancțiuni.
n
Coordonarea sancțiunilor între UE, SUA și Regatul Unit ar putea spori semnificativ impactul acestora, prin blocarea accesului la o parte mai mare a sistemului financiar și comercial internațional. Cu toate acestea, se subliniază necesitatea analizei aprofundate a dilemelor diplomatice și a diferențelor juridice înainte de implementarea unor măsuri concrete.
n
Obiectivul general propus este de a împiedica utilizarea drepturilor economice obținute în mod dubios pentru a bloca schimbări politice și economice necesare.
n
European Council on Foreign Relations a publicat această analiză la 10 august 2026, subliniind că reprezintă opiniile autorilor Sarah McCool și Jim O’Brien și nu o poziție oficială a organizației sau a vreunui guvern.
Sursa: Economistul.ro
