Conform Mediafax: Substanțele din produsele de curățenie, considerate eficiente împotriva microbilor, ar putea avea efecte nedorite asupra organismului uman, avertizează cercetătorii. Este vorba despre compușii cuaternari de amoniu (QAC), găsiți într-o gamă largă de produse, de la dezinfectanți și șervețele antibacteriene, la săpunuri și produse de igienizare personală. Expunerea la acești compuși a crescut semnificativ în ultimii ani, în special de la debutul pandemiei de COVID-19.
Prezența extinsă a QAC-urilor în produsele de uz casnic
QAC-urile au devenit omniprezente în viața de zi cu zi. Utilizarea lor a explodat în timpul pandemiei, când dezinfectarea frecventă a devenit o normă. Astăzi, aceste substanțe se găsesc în produsele destinate locuințelor, școlilor, grădinițelor, spitalelor și locurilor de muncă. De asemenea, pot fi prezente în șervețele pentru bebeluși, odorizante de cameră, detergenți de rufe, picături pentru ochi și spray-uri nazale. Cei mai comuni compuși din această familie sunt clorura de benzalconiu (BAC sau ADBAC) și DDAC.
Studiile pe animale ridică semne de întrebare
Cercetările efectuate pe animale au generat îngrijorări cu privire la potențialele efecte asupra sistemului respirator, imunitar și reproductiv. Un studiu realizat pe șoareci a relevat o scădere a fertilității și probleme în ducerea sarcinii la termen, precum și afecțiuni ale dezvoltării fetale. De asemenea, au fost observate inflamații placentare și efecte negative asupra sistemului reproducător masculin la șoareci, inclusiv reducerea numărului și mobilității spermatozoizilor.
Totuși, cercetătorii subliniază că rezultatele obținute pe animale nu pot fi extrapolate direct la oameni, iar interpretarea acestora trebuie făcută luând în considerare doza și modul de expunere.
Detectarea QAC-urilor în organismul uman și potențiale riscuri
O altă preocupare majoră este detectarea compușilor QAC în probe biologice umane, precum sânge, lapte matern, urină și materii fecale. Se investighează posibilitatea acumulării acestor substanțe în organe precum plămânii, rinichii, inima și tractul digestiv. Există, de asemenea, studii care sugerează posibile efecte asupra celulelor nervoase și a mielinei, substanța care protejează fibrele nervoase.
Specialiștii atenționează că prezența unei substanțe în organism nu implică automat apariția unei boli. Industria de produse de curățenie respinge comparațiile cu substanțe precum PFAS, susținând că rezultatele din laborator nu reflectă utilizarea normală a produselor.
Recomandări pentru o utilizare mai sigură a produselor de curățenie
Frecvența utilizării produselor cu QAC contribuie la o expunere crescută. Un studiu a arătat o creștere semnificativă a acestor compuși în praful din locuințe și în sângele uman în ultimii ani. Niveluri mai ridicate au fost detectate în medii unde igienizarea este frecventă, cum ar fi grădinițe sau centre pentru vârstnici, ridicând îngrijorări specifice pentru copii și angajații din aceste domenii.
Experții subliniază distincția între curățare și dezinfectare. Pentru situațiile cotidiene, apa și săpunul sunt adesea suficiente. Dezinfectarea devine esențială doar în contextul unui risc concret de transmitere a bolilor infecțioase. Verificarea etichetelor pentru termeni precum „antibacterian”, „dezinfectant” sau „igienizant” este recomandată.
În cazurile în care dezinfectarea este necesară, cercetătorii sugerează alternative precum produsele pe bază de acid citric, peroxid de hidrogen sau alcool etilic, care pot evita utilizarea QAC-urilor. Cercetarea privind efectele pe termen lung ale compușilor cuaternari de amoniu este în curs de desfășurare.
Sursa: Mediafax
