Deficitul bugetar al României a scăzut, dar rămâne cel mai mare din UE
București – Deficitul bugetar al României a înregistrat o scădere, ajungând la 7,9% din PIB în 2025, de la 9,3% din PIB înregistrat în 2024. Anunțul a fost făcut miercuri de Ministerul Finanțelor, care a precizat că această corecție, de 1,4 puncte procentuale, depășește așteptările inițiale ale piețelor și ale instituțiilor internaționale. Cu toate acestea, România continuă să se confrunte cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat importanța acestei reduceri pentru stabilitatea economică. Conform ministrului, fiecare deficit diminuat înseamnă mai puține presiuni asupra dobânzilor, o vulnerabilitate mai mică în fața șocurilor externe și mai mult spațiu pentru dezvoltare, investiții și prosperitate durabilă. Nazare a adăugat că această ajustare necesită eforturi și responsabilitate din partea întregii societăți.
Măsuri pentru reducerea deficitului
Potrivit datelor Eurostat, România a realizat una dintre cele mai ample corecții fiscale din Uniunea Europeană într-un singur an. Comparativ, alte state membre au înregistrat ajustări mai moderate, precum Polonia (7,3% din PIB), Belgia (5,2%) și Franța (5,1%). Italia a avut o ajustare de doar 0,3 puncte procentuale.
Ministerul Finanțelor a explicat că reducerea deficitului a fost rezultatul unui mix de măsuri. Acestea au inclus creșterea veniturilor bugetare, eficientizarea cheltuielilor, reorganizarea finanțării investițiilor și utilizarea mai eficientă a fondurilor europene. De asemenea, statul a redus arieratele și obligațiile restante acumulate anterior. Astfel, România a început anul 2026 într-o poziție fiscală mai stabilă.
Impactul asupra economiei și creditării
Un aspect important menționat de autorități este că ajustarea fiscală nu a presupus tăierea investițiilor publice. România a menținut investițiile la un nivel ridicat, de 7,2% din PIB, contribuind la dezvoltarea infrastructurii și la implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene.
Reducerea deficitului și stabilizarea finanțelor publice sunt considerate esențiale pentru scăderea costurilor de finanțare ale economiei. Deficitele mari și datoria publică în creștere conduc la dobânzi mai ridicate pentru stat, dar și la costuri mai mari pentru creditele contractate de populație și companii. Autoritățile au transmis că procesul de consolidare fiscală urmărește reducerea acestor vulnerabilități și crearea unui cadru economic mai stabil, predictibil și atractiv pentru investiții private.
