Conform Libertatea: Președintele ROMÂNIEI, Klaus Iohannis, a transmis Parlamentului o cerere de reexaminare a legii privind scoaterea unor suprafețe din ariile naturale protejate în vederea realizării unor investiții hidroenergetice. Deși nu contestă decizia Curții Constituționale, șeful statului invocă necesitatea unei reevaluări a oportunității și eficienței soluțiilor legislative, precum și introducerea unor garanții suplimentare pentru protecția mediului.
Date învechite, decizii în viitor
Unul dintre principalele argumente avansate de Administrația Prezidențială se referă la fundamentarea actului normativ pe date tehnice și economice din anul 2021, în timp ce deciziile ar urma să fie aplicate în 2026. Legea inițială s-a bazat pe criza prețurilor la energie din 2021 și pe concluziile unei comisii de anchetă parlamentare din acel context. Președintele Iohannis atrage atenția că aprobările emise înainte de 2007 nu garantează, după aproape două decenii, fezabilitatea tehnică, utilitatea energetică sau sustenabilitatea economică a proiectelor. Se solicită o verificare a stadiului actual al lucrărilor, a costurilor reale de finalizare, a duratei estimate, a capacității energetice ce poate fi pusă în funcțiune și a existenței unor soluții alternative mai puțin nocive pentru mediu.
Exceptări de la regulile de mediu pentru hidrocentrale
Actul normativ transmis Președinției pentru promulgare permitea autorității centrale de mediu să dispună, la cererea beneficiarului, scoaterea unor suprafețe din ariile naturale protejate. Măsura viza obiective de investiții hidroenergetice aprobate și aflate în execuție sau demarate înainte de 29 iunie 2007. Legea introducea, de asemenea, excepții de la evaluarea impactului asupra mediului pentru proiecte legate de apărare, securitate națională sau reacții la situații de urgență. Se vizau și capacitățile existente de producere sau transport al energiei electrice din arii protejate, supuse mentenanței, retehnologizării sau modernizării. Administrația Prezidențială consideră că, în forma actuală, legea oferă garanții procedurale mai reduse pentru scoaterea definitivă a suprafețelor din ariile protejate, comparativ cu cele necesare pentru simple corectări tehnice ale limitelor acestora.
Riscul de havlu legislativ și noi procese
Șeful statului semnalează și problema suprapunerii mai multor reglementări referitoare la proiectele hidroenergetice și obiectivele de interes public major. Sunt menționate Ordonanța de urgență nr. 175/2022, legislația privind securitatea națională, evaluarea impactului asupra mediului, precum și noi dispoziții europene și naționale privind zonele prioritare pentru biodiversitate. Această suprapunere ar putea genera competențe concurente între instituții, proceduri administrative greu de corelat și, implicit, noi litigii care ar bloca proiectele. Președinția consideră necesară elaborarea unui cadru legislativ unitar, care să definească clar proiectele vizate, autoritățile competente și garanțiile de mediu.
Clarificări tehnice cerute de Președinție
Pentru a asigura o aplicabilitate lipsită de echivoc, Administrația Prezidențială propune Parlamentului redefinirea și clarificarea unor noțiuni cheie. printre acestea se numără definirea „beneficiarului” și stabilirea unor criterii obiective pentru identificarea entităților care pot solicita modificarea limitelor unei arii protejate. Se cere excluderea explicită a siturilor Natura 2000 din aplicarea derogărilor, precum și obligativitatea studiilor științifice și a avizelor de specialitate înainte de orice modificare a limitelor ariilor protejate. De asemenea, se solicită clarificarea termenilor tehnici precum „mentenanță”, „retehnologizare” și „modernizare”, alături de criterii clare pentru diferențierea lucrărilor cu impact redus de intervențiile majore.
Curtea Constituțională a stabilit, prin Decizia nr. 735/2026, că legea respectă Constituția în raport cu sesizarea analizată, considerând că modificările se referă exclusiv la ariile de interes național, nu la siturile Natura 2000, iar legislația europeană privind mediul rămâne aplicabilă. CCR a respins și criticile privind retroactivitatea legii sau nerespectarea bicameralismului. Totuși, decizia CCR confirmă doar constituționalitatea textului, fără a bloca dreptul președintelui de a cere o nouă analiză privind oportunitatea și claritatea normelor adoptate.
Sursa: Libertatea
