Oamenii rostesc, în medie, cu 338 de cuvinte mai puține pe zi, în fiecare an. Un studiu recent, realizat de cercetători din Statele Unite ale Americii, arată că timpul petrecut pe smartphone-uri, la casele de marcat automate sau pe rețelele sociale ar fi principalul factor responsabil pentru această scădere.
Cercetarea, publicată în revista Perspectives on Psychological Science, a analizat datele din 22 de studii anterioare, implicând peste 2.200 de participanți din țări precum S.U.A., dar și din Europa, Australia și Mexic. Deși studiile inițiale nu urmăreau în mod direct numărul de cuvinte rostite, cercetătorii au reușit să deducă informații relevante despre volumul conversațiilor zilnice.
În 2005, o persoană rostea, în medie, aproximativ 16.000 de cuvinte pe zi, fie că era vorba de discuții cu familia, comentarii despre un serial sau schimburi de replici la supermarket. Începând cu acel moment, a fost observat un declin constant. În fiecare an, numărul de cuvinte zilnice a scăzut cu 338. Până în 2019, media ajunsese la doar 12.700 de cuvinte pe zi.
Tinerii, cei mai afectați de scăderea numărului de cuvinte
Declinul este mai accentuat în rândul tinerilor. Cei cu vârste sub 25 de ani au pierdut, anual, în jur de 452 de cuvinte zilnice, comparativ cu 314 în cazul adulților. Rețelele sociale explică o parte importantă a fenomenului, dar nu în totalitate. Interacțiunile cotidiene par să devină tot mai rare: comenzi plasate online în loc de apeluri telefonice, hărți accesate pe telefon în loc de a cere indicații pe stradă.
Autorii studiului subliniază că, deși rețelele sociale joacă un rol, schimbările tehnologice mai ample influențează modul în care comunicăm. Matthias Mehl, autorul principal al studiului, atrage atenția că nu există suficiente date globale pentru a generaliza concluziile, deși observațiile sugerează că în alte părți ale lumii, interacțiunile informale sunt mai vii. Studiul s-a bazat doar pe date din societăți occidentale, caracterizate prin individualism și adoptarea rapidă a tehnologiei.
Implicațiile asupra stării de bine
O întrebare importantă este impactul acestei schimbări asupra sănătății și stării de bine. Conversațiile directe implică nuanțe, tonuri și conexiuni emoționale greu de replicat online. Cercetătorii consideră că interacțiunile vorbite implică procese sociale și cognitive diferite față de cele scrise și pot aduce beneficii pentru starea de bine pe care aplicațiile nu le pot înlocui ușor.
Autorii studiului concluzionează că este important să înțelegem aceste schimbări. Un efort mic, cum ar fi să vorbim zilnic cu câteva sute de cuvinte în plus, ar putea reduce sentimentul de izolare. Studiul a fost publicat în revista Perspectives on Psychological Science.
