Repatrierea Coifului de la Coțofenești readuce în atenție starea precară a Muzeului Național de Istorie a României
Săptămâna viitoare, România va primi din nou Coiful de la Coțofenești, o piesă de patrimoniu de o valoare inestimabilă. Dincolo de bucuria reîntoarcerii acestui artefact, repatrierea readuce în discuție o problemă gravă: starea de degradare a Muzeului Național de Istorie a României. De 24 de ani, instituția funcționează într-un spațiu impropriu, cu o mare parte din istoria României „ascunsă” în subsoluri.
Un efort de renovare eșuat de două decenii
Coiful de la Coțofenești a fost furat în ianuarie 2025 din Muzeul Drents – Assen, Olanda, unde era expus în cadrul expoziției „Dacia – Tărâmul Aurului și Argintului”. Hoții, echipați cu dispozitive pirotehnice, au spart vitrinele și au furat coiful, vechi de 2.500 de ani, împreună cu alte bijuterii de AUR. Procurorii cer pedepse maxime pentru autorii jafului.
Bucuria repatrierii este umbrită de situația dificilă a Muzeului Național de Istorie. Clădirea, care găzduiește un patrimoniu de o importanță crucială, nu a fost renovată corespunzător de peste două decenii. Ministrul Culturii, Andras Demeter, a subliniat că „condițiile de păstrare sunt improprii”.
Istoria României, captivă într-un șantier neterminat
Muzeul Național de Istorie, adăpostit în fostul Palat al Poștelor, inaugurat în 1901, a fost avariat de cutremurele din 1940 și 1977. În 2002, a fost demarată o reabilitare majoră, cu scopul de a consolida structura de rezistență. Lucrările, care ar fi trebuit finalizate în 2007, au fost întrerupte în 2006 din lipsă de fonduri. De atunci, clădirea a rămas un șantier, cu multe spații inutilizabile, iar exponatele valoroase au fost depozitate în condiții precare.
Raluca Turcan, fost ministru al Culturii, a declarat că muzeul deține „cea mai valoroasă și semnificativă parte a patrimoniului nostru arheologic, numismatic și istoric al țării”. Cu toate acestea, bunurile de patrimoniu sunt în mare parte depozitate în condiții improprii, afectând conservarea și accesul publicului la istoria României.
Probleme majore și perspective incerte
Printre problemele majore se numără starea critică a acoperișului, care provoacă infiltrații și inundații, instalațiile electrice și sanitare învechite, umiditatea excesivă și lipsa condițiilor optime de temperatură și umiditate pentru conservarea obiectelor de patrimoniu. Expoziția permanentă a muzeului a fost redusă considerabil, iar numeroase artefacte nu pot fi expuse publicului.
În 2024, Ministerul Culturii a estimat costul reabilitării la peste 100 de milioane de euro. Finalizarea lucrărilor a fost amânată în repetate rânduri.
Cornel Constantin Ilie, actualul manager interimar al Muzeului Național de Istorie a României, a preluat funcția în decembrie 2025.
