Conform Economica: Tineri specialiști în securitate cibernetică, vizați de kidnapping de talente
Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) se confruntă cu o provocare majoră în încercarea de a atrage și reține tineri specialiști: competiția acerbă din partea marilor companii de tehnologie și consultanță. Instituția a demarat anul acesta o campanie de recrutare directă în universități, reușind să atragă peste 40 de studenți, însă experții atrag atenția că aceștia devin ținte rapide pentru sectorul privat după doar câțiva ani de experiență.
Sebastian-Dan Naste, expert în securitate cibernetică și Data Protection Officer (DPO) în cadrul DNSC, a explicat la conferința Impact SEE 2026 desfășurată recent la București, dificultatea cu care se confruntă autoritățile publice. „Vedem, de asemenea, că există o competiție foarte mare în domeniul securității cibernetice între autoritățile publice și companiile care activează în acest sector,” a afirmat Naste.
Pentru a combate acest fenomen, DNSC a implementat o strategie de recrutare timpurie, vizând studenții încă din timpul facultății. Peste 40 de tineri s-au alăturat deja instituției, urmând să lucreze alături de specialiști în diverse departamente. „Am mers în universități, iar studenții ni se vor alătura și vor lucra alături de noi în diferite departamente, pentru a aduce idei noi, idei inovatoare și pentru a lucra împreună cu experții,” a precizat reprezentantul DNSC.
Cu toate acestea, problema majoră apare ulterior, odată ce acești tineri acumulează experiență și devin mai valoroși pe piața muncii. „Este foarte dificil după doi-trei ani. Primesc oferte de angajare de la marile companii de tehnologie, de la companiile de consultanță. Așa că este un joc dificil,” a subliniat Naste. Instituția caută în prezent să acopere 54 de posturi, atât pentru absolvenți fără experiență, cât și pentru specialiști cu diverse niveluri de senioritate.
Un deficit european de un milion de experți
Problema deficitului de personal în securitatea cibernetică nu este una locală, ci una europeană, cu estimări care indică o nevoie de aproximativ un milion de specialiști la nivelul Uniunii Europene. „Cred că în prezent unele estimări indică faptul că este nevoie de un milion de specialiști la nivelul Uniunii Europene, chiar dacă începem să folosim din ce în ce mai mult inteligența artificială. Așadar, există un deficit uriaș de competențe,” a adăugat Naste.
Această penurie determină instituțiile europene să colaboreze mai strâns cu universitățile pentru a dezvolta programe educaționale menite să atragă mai mulți tineri în domeniu, inclusiv prin inițiative dedicate femeilor.
Albania, în fața aceleiași provocări
Situația din România este oglindită și în alte țări din regiune. Bledar Kazia, reprezentant al Autorității Naționale pentru Securitate Cibernetică din Albania, a descris o paradigmă similară, în care instituțiile publice investesc în formarea specialiștilor, doar pentru a-i vedea ulterior plecând către sectorul privat sau către alte țări.
Deficitul în Albania a atins aproximativ 365 de specialiști în primele șase luni ale acestui an. „Cred că majoritatea țărilor din Europa sau chiar din întreaga lume se confruntă cu o lipsă de oameni atunci când vine vorba despre securitatea cibernetică. Nu cred că este o problemă politică. Cred că are legătură cu faptul că ne aflăm într-o perioadă critică, mai ales odată cu inteligența artificială, și este foarte dificil să acoperim acest deficit de resurse,” a declarat Kazia.
Autoritatea albaneză, la fel ca DNSC, colaborează cu universitățile pentru recrutare. Însă, odată calificați, specialiștii pot alege între ofertele locale și cele din țări cu salarii mai mari. „Ceea ce facem este să comunicăm cu universitățile pentru a găsi astfel de specialiști, dar, într-un fel, experții și oamenii sunt liberi să lucreze oriunde doresc. Cred că și în Balcani există specialiști în securitate cibernetică, îi pregătim, încercăm într-un fel să îi păstrăm în țările noastre, dar primesc oferte din străinătate, din UE, din SUA sau din alte țări,” a explicat Kazia. Diferența salarială față de sectorul privat și concurența internațională rămân obstacole majore pentru administrațiile publice.
Sursa: Economica
