Șobolanul-cârtiță golaș, o creatură cu abilități remarcabile, simte lumea cu dinții. Aproximativ o treime din zona creierului dedicată simțului tactil la acești rozători este dedicată dinților. Este o adaptare fascinantă, ce le permite să exploreze și să interacționeze cu mediul înconjurător într-un mod unic.
O anatomie specială
Șobolanii-cârtiță golași (Heterocephalus glaber) sunt animale subterane, originare din Africa. Au capete robuste, turtite și incisivi proeminenți, perfecți pentru săpat. Mărimea lor este mică, cântărind în jur de 80 de grame, și sunt aproape lipsiți de păr, având o piele roz, zbârcită.
Acești rozători sunt cunoscuți și pentru longevitatea lor, dar și pentru rezistența la anumite boli. Cercetările au scos la iveală și alte adaptări surprinzătoare, care le permit să supraviețuiască în condiții dificile.
Secretele rezistenței la cancer
În anul 2013, cercetătorii au descoperit că o moleculă de zahăr, hialuronanul, joacă un rol crucial în rezistența lor la cancer. Această substanță, deși prezentă și la alte animale, are dimensiuni mult mai mari la șobolanii-cârtiță golași. Totodată, nu este descompusă rapid de enzime, ceea ce împiedică celulele să formeze tumori.
Ulterior, în 2017, experții au identificat o altă adaptare uimitoare: capacitatea de a supraviețui perioade lungi fără oxigen. Această abilitate este specifică mediului subteran și le permite să reziste fără oxigen mai mult de 18 minute.
Adaptare la lipsa de oxigen
În mod normal, celulele cerebrale ale mamiferelor mor rapid în absența oxigenului. Șobolanii-cârtiță golași, însă, au dezvoltat un mecanism alternativ. În condiții de anoxie, ei trec la un metabolism bazat pe fructoză și zaharoză.
De asemenea, au o proteină specială, GLUT-5, care transportă fructoza și o integrează în procesul de producere a energiei. Această adaptare le permite să continue să genereze energie și să-și mențină celulele cerebrale active, chiar și în condiții extreme.
