Conform Digi24: Curtea Constituțională analizează astăzi noi modificări legislative care vizează integritatea aleșilor și a partenerilor acestora. Obiectul dezbaterii îl reprezintă sesizările de neconstituționalitate depuse de 27 de senatori USR și PNL, precum și de președintele Nicușor Dan, referitoare la noua Lege a integrității. Două prevederi majore au generat controverse intense și au condus la contestarea actului normativ în fața CCR.nn
Retroactivitatea sancțiunilor, un punct fierbinte
nnCea mai mare dispută vizează posibila retroactivitate a sancțiunilor, cunoscută și sub denumirea de „Amendamentul Fritz”. Conform noii legi, aleșii aflați în funcție, pentru care s-a constatat definitiv incompatibilitatea sau conflictul de interese în baza legislației anterioare, ar urma să își piardă mandatul în termen de 30 de zile. Contestatarii susțin că această prevedere încalcă Articolul 15 din Constituție, care stipulează că legile dispun doar pentru viitor. Ei argumentează că legea nu poate impune sancțiuni noi, precum pierderea mandatului actual, pentru fapte și situații juridice deja finalizate sub incidența vechii reglementări. Această măsură a fost interpretată ca fiind țintită, vizând primarul Timișoarei, Dominic Fritz, dar și alți aleși locali în situații similare.nn
Declarațiile de avere ale partenerilor de viață, sub semnul întrebării
nnO altă prevedere contestată, denumită „Amendamentul Grădinaru”, se referă la extinderea obligației de depunere a declarațiilor de avere și interese către persoanele care au „relații asemănătoare acelora dintre soți” cu demnitarii. Criticii legislației semnalează lipsa unei definiții clare a acestui tip de relație, neprecizându-se durata conviețuirii sau existența unei gospodării comune. Astfel, persoanele vizate ar fi forțate să se „autocalifice” pentru a evita sancțiunile, un aspect considerat problematic. Reprezentanții președinției și ai opoziției susțin că publicarea nominală a averilor persoanelor private, fără funcții publice, reprezintă o ingerință disproporționată în viața privată, contrară standardelor europene. Această prevedere este văzută ca un „viciu agravat” față de o decizie anterioară a CCR, impunând răspunderea unei terțe persoane pentru o obligație pe care nu și-a asumat-o. Pe plan politic, măsura este considerată a viza partenera președintelui, Mirabela Grădinaru.nn
Contextul PNRR și presiunea fondurilor europene
nnLegea integrității reprezintă un jalon esențial în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și trebuie promulgată până la data de 31 august pentru ca România să poată accesa fonduri europene. Reprezentanții PSD acuză USR și PNL că, prin această sesizare, blochează primirea unei sume de 771 de milioane de euro din fondurile europene, în scopul protejării propriilor lideri. Pe de altă parte, contestatarii afirmă că integritatea nu poate fi asigurată prin legi neconstituționale „date împotriva adversarilor politici”, iar o lege viciată ar periclita, oricum, jalonul PNRR în fața Comisiei Europene.nn
Precedentele CCR și riscurile internaționale
nnAceastă dispută legislativă survine într-un context în care, în luna mai 2025, Curtea Constituțională a limitat deja caracterul public al informațiilor despre familie din declarațiile de avere. Agenția Națională de Integritate (ANI) și experții anticorupție avertizează că eliminarea transparenței averilor ar putea încălca angajamentele internaționale ale României față de organizații precum OCDE, GRECO și Comisia Europeană, în cadrul Raportului privind Statul de Drept.nnDecizia finală a Curții Constituționale va fi comunicată public după finalizarea dezbaterilor.
Sursa: Digi24
