Casa Albă pregătește o „listă obraznică și drăguță” a statelor NATO
Administrația Donald Trump a elaborat o listă cu țările NATO, similară unei „liste obraznice și drăguțe”, în contextul în care caută metode de a sancționa aliații care au refuzat să susțină acțiunile americane în Iran. Documentul, la care s-a lucrat anterior vizitei șefului NATO, Mark Rutte, la Washington, include evaluări ale contribuțiilor membrilor la alianță. Informația provine de la trei diplomați europeni și un oficial american din domeniul apărării, familiarizat cu planul.
Această inițiativă reprezintă un nou semn al intenției președintelui Trump de a aplica presiuni asupra aliaților care nu se conformează dorințelor sale. De asemenea, amplifică tensiunile dintr-o alianță deja fragilizată, afectată de diverse acțiuni ale administrației americane, de la presiunile pentru anexarea Groenlandei până la amenințări cu retragerea completă din pact. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a lansat ideea generală încă din decembrie, sugerând că „aliații model” ar urma să beneficieze de „favorea noastră specială”, în timp ce cei care nu contribuie suficient la apărarea colectivă s-ar confrunta cu consecințe.
Unul dintre diplomați a remarcat că lista pare să reflecte această abordare, sugerând că „Casa Albă are un document obraznic și drăguț, deci presupun că gândirea este similară”.
Pedepse pentru aliații „răi”: ce opțiuni are Washingtonul?
Administrația păstrează secrete detaliile planurilor, iar oficialii au oferit puține clarificări cu privire la posibilele favoruri sau consecințe. Un alt oficial european a menționat că nu par să existe idei concrete privind sancționarea aliaților, sugerând că mutarea trupelor ar putea fi o opțiune, dar ar afecta în principal SUA. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Anna Kelly, a subliniat frustrarea față de aliați, afirmând că „președintele Trump și-a exprimat clar gândurile despre această dinamică nedreaptă și, așa cum a spus, Statele Unite își vor aminti”.
Există puține alternative pentru mutarea trupelor americane din Europa, astfel încât orice plan potențial ar implica probabil relocarea acestora dintr-o țară în alta. Chiar și atunci, o mutare s-ar putea dovedi costisitoare și consumatoare de timp. Nu este clar care țări se încadrează în ce categorie sau dacă Rutte știe despre acest efort. Românii și polonezii ar putea fi printre cei mai mari beneficiari, deoarece ambii rămân în grațiile președintelui și ar primi cu bucurie mai multe trupe americane.
Relații bilaterale: România și Polonia, potențiale beneficiare
Guvernul polonez, care este unul dintre cei mai mari cheltuitori de apărare ai NATO, plătește deja aproape toate costurile pentru a găzdui cei 10.000 de soldați americani staționați acolo. Baza aeriană Mihail Kogălniceanu din România, recent extinsă, este deja folosită de SUA pentru operațiunile aeriene din Iran. Hegseth a folosit retorica „aliat model” pentru a se referi la partenerii NATO care și-au mărit cheltuielile de apărare în conformitate cu obiectivele de 5% ale alianței.
Departamentul Apărării „va prioritiza cooperarea și angajamentele cu aliații model care își fac partea pentru apărarea noastră colectivă”, conform unui comunicat al Pentagonului. Această abordare ar putea oferi SUA posibilitatea de a retrage desfășurările de trupe, exercițiile comune sau vânzările militare de la aliații considerați „răi” și de a le oferi celor „buni”, potrivit oficialilor europeni. Trump ar putea folosi aceste instrumente pentru a diferenția între membrii care au susținut eforturile SUA în Iran, precum încetarea blocadei din Strâmtoarea Ormuz și cei care nu au făcut-o.
În timp ce Spania și aliații precum Marea Britanie și Franța au respins sau amânat cererile de ajutor din partea SUA, România și alte câteva națiuni mai mici au permis SUA să le folosească bazele aeriene. Bulgaria a sprijinit, de asemenea, în liniște, logistica americană în Orientul Mijlociu. Senatorul Roger Wicker a declarat că este „nefolositor” atunci când liderii americani vorbesc despre alianțe cu dispreț, subliniind beneficiile strategice și morale ale acestora. Fostul oficial finlandez, Joel Linnainmäki, a exprimat dubii privind capacitatea administrației Trump de a gestiona o nouă criză a alianței, având în vedere „mlaștina autoprovocată” din care încearcă să iasă.
