[ad_1] Un subiect de actualitate care ridică probleme etice și juridice în domeniul muzicii este cazul unui contract semnat cu o artistă creată aproape integral cu ajutorul inteligenței artificiale

Un subiect de actualitate care ridică probleme etice și juridice în domeniul muzicii este cazul unui contract semnat cu o artistă creată aproape integral cu ajutorul inteligenței artificiale. Acest fenomen evidențiază dileme legate de drepturile de autor și de viitorul industriei muzicale în contextul avansurilor tehnologice rapide.

În cazul Xania Monet, o platformă de streaming și social media a înregistrat rezultate impresionante pentru piesele artistei, cu peste un milion de ascultări și cifre semnificative de vizualizări pe Instagram. Cu toate acestea, vocea, imaginea și producția muzicală sunt generate de inteligență artificială, iar compania de discuri Hallwood Media a încheiat recent un contract cu compozitoarea Telisha „Nikki” Jones, autoarea versurilor.

Legislația actuală în drepturile de autor creează incertitudini în cazul creațiilor generate de AI. Experții susțin că, potrivit legislației în vigoare, protecția se acordă doar elementelor create de oameni, precum versurile, în timp ce componentele automate pot rămâne fără drepturi legale.

Vedetele digitale precum Xania Monet ridică întrebări legate de ce anume a fost achiziționat de către companie. Se pare că, în cadrul contractului, drepturile asupra textelor sunt clar stabilite, dar partea sonoră și vizuală generate de AI nu sunt explicit protejate.

Riscurile monetizării artistului AI sunt și ele evidente, dacă aceste creații nu pot fi înregistrate legal ca opere protejate. Astfel, alte companii sau artiști ar putea reutiliza aceste materiale fără a fi trași la răspundere, ceea ce complică și mai mult situația juridică.

Managerul Telisha Jones susține că inteligența artificială este doar un instrument, comparabil cu autotune-ul. Însă, specialiști în muzică atrag atenția că AI folosește baze de date masive, ceea ce poate încălca drepturile de autor.

Un caz relevant în 2024 a fost acțiunea în justiție intentată de mai multe case de discuri împotriva celor ce utilizează Suno, un generator AI pentru muzică, pentru utilizarea materialelor protejate pentru antrenament. Acest precedent explică refuzul mai multor companii de a colabora cu artistul digital.

Sectiunea musicală nu a clarificat încă modul în care sunt creditate piesele realizate de artistul AI, lăsând în suspensie statutul legal. Legiuitorii americani au început totuși să analizeze această problemă, iar în 2025 a fost propus un proiect de lege pentru verificarea folosirii operelor în antrenarea modelelor AI.

Cazul Xania Monet scoate în evidență dificultățile între inovație și legislație. Dacă artiștii AI își vor menține popularitatea, legiuitoarii va trebui să adapteze rapid cadrul legal pentru a clarifica drepturile și valorificarea comercială.

Este esențial ca industria muzicală și creatorii de conținut să monitorizeze și să fie informați continuu despre evoluțiile în domeniu, pentru a naviga în mod responsabil în această zonă complexă.

Sursa: Playtech.ro