Conform Mediafax: Piață semi-clandestină pentru rămășițe umane mumificate, alimentată de internet
Un studiu academic publicat în International Journal of Cultural Property, analizat de publicația The Guardian, devoalează existența unei piețe „semi-clandestine, adesea ilegale” pentru rămășițe umane mumificate, care a cunoscut o expansiune semnificativă odată cu apariția și dezvoltarea platformelor online. Cercetarea subliniază riscurile biologice și chimice asociate cu acest comerț, care depășesc simpla problemă etică sau culturală, ridicând semne de întrebare legate de sănătatea publică.
Rămășițe umane, vândute și tranzacționate online
Experții au analizat 128 de anunțuri și postări, provenind din diverse surse precum platforme Meta, magazine online, site-uri de comerț electronic și case de licitații. Frecvent, au fost identificate mâini, picioare și capete mumificate. Peste jumătate dintre cazurile studiate, respectiv 51,6%, implicau părți anatomice cu țesuturi moi sau păr, în special capete și cranii. Unele dintre exemplarele prezentate prezentau semne vizibile de deteriorare biologică, iar vânzătorii nu ofereau, în general, informații despre riscurile pentru sănătate sau condițiile necesare manipulării și depozitării corespunzătoare.
Pericolul microscoptic: sporii de Aspergillus și toxicitatea conservanților
Deși mumificarea încetinește procesul de descompunere prin deshidratare, aceasta nu elimină neapărat toți microorganismele. Cercetătorii avertizează că sporii fungici, aflați în stare dormantă, pot deveni aeropurtați atunci când rămășițele sunt manipulate sau deteriorate. Printre pericole se numără și mucegaiurile din genul Aspergillus, cunoscute pentru potențialul lor patogen. Studiul reamintește cazul dramatic al cercetătorilor care au deschis mormântul regelui Cazimir al IV-lea al Poloniei în anii 1970. Din cei 12 specialiști implicați, 10 au decedat ulterior, inhalarea sporilor de Aspergillus fiind considerată cauza. Similar, o formă severă de aspergiloză a fost vehiculată ca posibil factor contributiv la moartea lordului Carnarvon, finanțator al explorării mormântului lui Tutankhamon, eveniment ce a alimentat ulterior legenda „blestemului mumiei”. În plus, substanțele folosite istoric pentru conservare, precum cele ce conțin metale grele precum arsenic, mercur și plumb, pot prezenta un risc toxic pe termen lung.
Riscuri extinse: de la colecționari la lucrători din lanțul logistic
Pericolul nu se limitează la colecționari sau comercianți. Rămășițele umane mumificate sunt adesea expediate prin servicii poștale și firme de curierat. Aceasta expune angajații din depozite, șoferii, lucrătorii din centrele de transport și funcționarii vamali la riscuri biologice, aceștia intrând în contact cu obiecte neidentificate, fără echipament de protecție adecvat. Cercetătoarea Kirsty Squires, profesor de bioarheologie umană la University of Staffordshire și co-autoare a studiului, a subliniat că unele imagini analizate prezentau rămășițe deteriorate, păstrate în spații domestice fără protecție, accentuând necesitatea unei reglementări mai stricte a acestui comerț.
Sursa: Mediafax
