Conform G4Media: Oamenii de știință din Statele Unite au reușit, în premieră, să creeze virusuri necunoscute în natură, utilizând inteligența artificială. Această performanță în domeniul biologiei sintetice deschide noi perspective în lupta cu bolile, dar generează și îngrijorări majore privind siguranța biologică,
Virusuri noi, create prin inteligență artificială
Cercetătorii de la Universitatea Stanford au dezvoltat un sistem de inteligență artificială generativă, botezat Evo 2, capabil să conceapă noi genomuri virale. Cu ajutorul acestui instrument, au fost proiectați și produși 16 fagi sintetici, virusuri de dimensiuni reduse care infectează bacteriile. Această realizare a fost publicată recent în prestigioasa revistă Science.
Bacteriofagii, cunoscuți pe scurt ca fagi, pot servi drept alternativă la antibiotice în anumite situații, fiind eficienți în distrugerea bacteriilor patogene. Testele efectuate într-un laborator cu nivel înalt de securitate au demonstrat că noii fagi sintetici au o capacitate sporită de a distruge bacteria E. coli, comparativ cu fagul natural ΦX174, care a servit drept model pentru proiectarea asistată de AI.
Potențial și riscuri ale noii tehnologii
„Studiul nostru este o demonstrație de principiu și arată, pentru prima dată, că inteligența artificială generativă poate crea genomuri complete și funcționale”, a declarat Brian Hie, coordonatorul proiectului. El a explicat alegerea fagilor prin dimensiunea lor mică, gradul înalt de studiu și multiplele aplicații în biologie moleculară și medicină.
Tehnica ar putea fi extinsă în viitor pentru organisme mai complexe, precum bacteriile și chiar forme de viață superioare, a adăugat Hie. Expertul în genomică Adrian Woolfson, director executiv al companiei Genyro, a comparat lucrarea lui Brian Hie cu „momentul fraților Wright al biologiei”.
Terapia cu bacteriofagi este o metodă terapeutică utilizată de zeci de ani în Europa de Est. Aceasta implică selectarea unor fagi specifici pentru a combate tulpina bacteriană responsabilă de o infecție. Metoda nu a căpătat o popularitate la fel de mare în Occident din cauza complexității procedurilor și a riscului ca bacteriile să dezvolte rezistență și la fagi.
Îngrijorări privind securitatea biologică
În același număr al revistei Science, Thomas Inglesby și Moritz Hanke, cercetători la Centrul pentru Securitatea Sănătății al Universității Johns Hopkins, au ridicat semne de întrebare privind implicațiile de siguranță și securitate biologică ale noii tehnologii. Deși au recunoscut măsurile de precauție luate de echipa de la Stanford, cei doi experți consideră că reglementările actuale sunt insuficiente pentru a gestiona dezvoltarea genomică generativă.
Sursa: G4Media
