Un nou studiu revoluționar, publicat miercuri în revista Nature, dezvăluie o imagine surprinzătoare a evoluției umane recente. Cercetătorii de la Universitatea Harvard au descoperit că selecția naturală a modelat semnificativ ADN-ul euroasiaticilor occidentali în ultimii 10.000 de ani. Această cercetare sugerează că evoluția umană nu a încetinit, ci a continuat să opereze, lăsând amprente genetice clare.
Schimbări genetice majore
Studiul a analizat 16.000 de genomuri, dezvăluind adaptări genetice notabile. Selecția naturală a favorizat trăsături precum pielea deschisă la culoare, părul roșcat și rezistența la HIV și lepră. În același timp, a redus frecvența cheliei la bărbați și a susceptibilității la artrita reumatoidă. Aceste modificări genetice arată modul în care mediul și bolile au influențat evoluția umană. Autorul principal al studiului, Ali Akbari, a subliniat importanța noilor metode statistice în identificarea acestor schimbări.
Metode inovatoare și descoperiri neașteptate
Cercetătorii au dezvoltat o metodă statistică inovatoare pentru a detecta selecția naturală pe o perioadă de 18.000 de ani. Ei au analizat genomuri antice și moderne din Eurasia Occidentală, o regiune vastă care include Europa și părți din Asia de Vest. Studiul a identificat 479 de variante genetice selectate pozitiv, dintre care 60% corespund trăsăturilor observate la oamenii din prezent. Această abordare permite analiza detaliată a modului în care selecția naturală a acționat în timp.
Implicații pentru viitor
Studiul sugerează că selecția naturală a jucat un rol crucial în adaptarea oamenilor la medii specifice. Cercetătorii au remarcat că unele trăsături au fost selectate pozitiv sau negativ în diferite momente. De exemplu, genele pentru susceptibilitatea la tuberculoză au crescut, apoi au scăzut în frecvență. În mod similar, genele pentru scleroza multiplă au urmat un model similar.
Datele și metodele studiului, numite AGES (Ancient Genome Selection), sunt disponibile pentru extindere. Echipa de cercetare plănuiește să analizeze și alte grupuri din afara Eurasiei de Vest. Scopul este de a înțelege mai bine modul în care populația umană globală a evoluat.
