Administrația publică cheltuie zeci de mii de euro pe ChatGPT: Curiozitate, asistent, sau dependență?
Instituții publice din România, de la primării la universități și companii de stat, investesc sume importante în abonamente la ChatGPT, alimentând dezbaterile privind impactul inteligenței artificiale în sectorul public. O investigație recentă relevă că peste 63.000 de euro au fost alocați pentru aceste servicii, ridicând semne de întrebare cu privire la utilizarea și potențialele riscuri ale acestora.
ChatGPT ca instrument administrativ: Exemple concrete
Primăria Slobozia se numără printre primele instituții care au adoptat ChatGPT, achiziționând inițial trei abonamente. Primarul Alexandru Potor a explicat că inteligența artificială are rolul de a oferi „o a doua opinie în spețe juridice, proiecte de hotărâri sau alte probleme administrative care cer documentare amplă”. Ideea este că AI-ul ar putea accelera munca internă și să vină cu soluții noi. Consiliul Județean Călărași este un alt exemplu, unde abonamentele sunt folosite în zona de dezvoltare, pentru a „completa viziunea asupra unor proiecte și ghiduri”. Utilizarea nu se limitează doar la administrația locală, ci se extinde la universități, institute de cercetare și companii de utilități.
Oficialii subliniază constant că inteligența artificială este doar un instrument de asistență, nu un înlocuitor al funcționarilor. Cu toate acestea, apar îngrijorări legate de potențiala dependență de un sistem automatizat care poate genera răspunsuri eronate. Răspunderea finală revine angajaților, însă rămâne de analizat gradul de verificare a informațiilor generate de AI și impactul acestora asupra deciziilor.
Riscuri și provocări: Protecția datelor și achizițiile fragmentate
Principalul risc este modul în care sunt utilizate aceste instrumente. ChatGPT poate fi util pentru organizarea informațiilor sau pentru redactarea unei prime versiuni a unui document. Pe de altă parte, poate deveni periculos dacă răspunsurile sale sunt tratate ca adevăruri absolute, mai ales în domenii precum juridic, administrativ sau financiar. Protecția datelor și securitatea informațiilor sunt, de asemenea, aspecte critice. Achiziționarea de servicii conexe, precum VPN-uri, arată că problema este conștientizată, dar implementarea măsurilor rămâne esențială.
Un alt aspect problematic este modul de achiziție. Autoritățile apelează, de regulă, la intermediari locali, ceea ce simplifică procedurile administrative. Totuși, această abordare sugerează o intrare pragmatică și fragmentată a statului român în era AI, fără o dezbatere publică aprofundată privind standardele și bunele practici.
Conform sursei citate, se așteaptă o creștere a numărului de instituții care vor adopta astfel de servicii, sub presiunea eficienței, digitalizării și reducerii costurilor. Această tendință impune construirea unui cadru clar, care să includă reguli specifice privind tipurile de sarcini pentru care se folosește AI, cine verifică rezultatele, cum sunt protejate datele și în ce condiții este justificată cheltuirea banilor publici.
