Vara anului 2024 a fost considerată cea mai caldă de când se înregistrează temperaturile, iar anul 2025 continuă tendința ascendentă, conform măsurătorilor efectuate de specialiști. Climatologul Dr. Monica Ioniță afirmă că, pentru prima dată, România a ajuns în top 10 cele mai calde țări din lume în 2024, în condițiile în care temperatura globală a depășit pragul critic de +1,5°C față de perioada preindustrială.
În 2024, în țară s-au înregistrat 49 de zile de temperaturi extrem de ridicate, în timp ce Bucureștiul a avut 63 de zile caniculare, ceea ce reprezintă aproape 70% din zilele verii. Recordurile de temperatură au fost doborâte nu doar în zone montane, ci și în orașe mai puțin obișnuite cu astfel de valori. În același timp, România se confruntă cu cea mai extinsă secetă din ultimul secol: peste 40 de luni consecutive de deficit de apă, afectând grav solul, agricultura și resursele hidrologice. Regiunile sudice și sud-estice sunt cele mai afectate, iar procesul de aridizare se extinde rapid.
Specialista în riscuri climatice și sănătate, Dr. Adina-Eliza Croitoru, atrage atenția că mortalitatea cauzată de căldură a crescut în România, iar sistemul de avertizare termică actual nu protejează eficient populația. Diferența între temperaturile reale percepute și cele indicate în avertismente poate ajunge la 3–5°C, ceea ce expune oamenii la riscuri evitabile. Căldura excesivă afectează în special persoanele în vârstă, cei cu boli cronice și muncitorii din exterior, dar impactul se resimte la nivelul întregii populații, cu scăderea performanței cognitive, creșterea nivelului de stres și agravarea problemelor cardiovasculare și respiratorii.
Economia suferă de asemenea, deoarece câteva valuri de căldură pot genera pierderi financiare de milioane de euro prin reducerea productivității muncii. În ultimii ani, numărul orelor pierdute din cauza stresului termic a crescut de nouă ori față de anii ’90.
Proiecțiile pentru viitor indică faptul că, dacă emisiile de gaze cu efect de seră nu vor fi reduse semnificativ, România s-ar putea confrunta până la sfârșitul secolului cu o creștere a temperaturii de peste 4°C în scenariile cele mai pesimiste, verile fiind dominate de valuri de căldură și secetă, iar iernile devenind tot mai blânde și mai scurte.
