Roboți și drone lucrează pentru a curăța oceanele de gunoaie
Un sistem automatizat inovator, dezvoltat de cercetători și companii europene, promite să revoluționeze eforturile de curățare a oceanelor. Proiectul SeaClear, susținut de programul european Mission Restore our Ocean and Waters, utilizează drone, vehicule subacvatice și nave fără echipaj pentru a identifica și a colecta deșeurile de pe fundul mării. Scopul este de a reduce poluarea marină cu aproximativ 50% până în 2030.
Tehnologia din spatele curățeniei subacvatice
Sistemul SeaClear funcționează ca o echipă coordonată. Dronele aeriene scrutează suprafața apei și identifică potențialele deșeuri. Ulterior, ele transmit coordonatele către vehiculele subacvatice autonome, dotate cu inteligență artificială. Acești roboți pot distinge între diferite tipuri de gunoaie și obiectele naturale, cum ar fi stâncile sau plantele marine. Odată identificate, deșeurile sunt colectate fie prin brațe robotice, fie prin sisteme de aspirare.
Pentru obiecte mai mari, precum anvelope sau bucăți de metal, o navă de suprafață utilizează un sistem de prindere inteligent, controlat de la distanță. Până în prezent, în timpul testelor, cercetătorii au reușit deja să recupereze diverse tipuri de deșeuri, inclusiv anvelope, garduri metalice și fragmente de nave. Un „camion de gunoi plutitor”, o barjă autonomă, colectează aceste deșeuri și le transportă la țărm pentru eliminare sau reciclare.
De ce este crucială curățarea fundului mării
Studiile arată că o mare parte din deșeurile din oceane ajung pe fundul mării, unde pot contamina ecosistemele. „Există o cantitate uriașă de gunoaie care ajunge în mare”, explică Bart De Schutter, profesor la Universitatea Tehnică Delft din Olanda și coordonator al proiectului SeaClear. Deșeurile de pe fundul mării se descompun în timp, eliberând microplastice, particule extrem de greu de eliminat.
Pe lângă curățarea oceanelor, cercetătorii explorează și alte posibile utilizări ale sistemului. De exemplu, roboții ar putea fi folosiți pentru identificarea minelor neexplodate rămase pe fundul mării după conflicte armate. Testele au fost efectuate în Marsilia (Franța) și în Germania, iar experimente suplimentare sunt planificate în Veneția, Dubrovnik și Tarragona.
Yves Chardard, CEO al companiei franceze Subsea Tech, unul dintre partenerii proiectului, a declarat că, deși rezultatele sunt promițătoare, tehnologia trebuie încă optimizată înainte de o implementare pe scară largă. Cercetătorii speră ca sistemul să fie suficient de eficient pentru a fi utilizat de autoritățile locale din mai multe regiuni europene până la finalul anului 2026.
Sursa: Mediafax
