Conform Economistul.ro: Studiul Academic: Regulile UE pentru Inteligența Artificială Ar Putea Consolida Puterea Marilor Companii Tehnologice
Un studiu academic recent publicat în Internet Policy Review sugerează că modelul european de reglementare a inteligenței artificiale (AI), deși conceput pentru a controla gigantul tehnologic, ar putea, paradoxal, să le consolideze puterea. Cercetarea compară AI Act, Codul de conduită pentru modelele AI de uz general și orientările europene din 2019, evidențiind o evoluție spre o guvernanță hibridă în care marile companii tehnologice nu sunt doar supuse reglementărilor, ci participă activ la definirea standardelor și implementarea acestora.
O guvernanță hibridă: Colaborare sau dependentă?
Autorii Alvaro Oleart de la Universite libre de Bruxelles și Alejandro Flores Moleon de la Universidad Autonoma de Madrid subliniază o contradicție centrală în politica europeană privind AI: Uniunea Europeană a creat primul cadru legislativ comprehensiv la nivel mondial, însă aplicarea acestuia depinde în mare măsură de cooperarea companiilor care dezvoltă cele mai avansate modele și controlează infrastructura tehnologică. Această relație este analizată prin prisma „imaginarului sociotehnic”, care include viziunile colective despre viitorul dorit al tehnologiei, riscurile de evitat și actorii considerați legitimi să gestioneze aceste riscuri. Tranziția de la orientările din 2019, centrate pe o dezbatere etică deschisă și pe definirea „AI de încredere” prin respectarea autonomiei umane, prevenirea prejudiciilor, echitate și explicabilitate, către AI Act din 2024, care stabilește obligații juridice pe baza nivelului de risc, arată o deplasare progresivă spre o arhitectură în care siguranța este administrată preponderent prin raportări, evaluări și proceduri tehnice. Codul de conduită pentru modelele AI de uz general traduce aceste obligații în angajamente operaționale, lăsând o parte semnificativă a procesului de evaluare și control în interiorul organizațiilor dezvoltatoare. Acest mecanism este descris ca o formă de co-reglementare, unde companiile devin responsabile pentru construirea instrumentelor prin care conformitatea și riscul sunt demonstrate autorităților.
Dependența de expertiza tehnică a companiilor
Studiul critică ideea că autoritățile publice pot supraveghea eficient companiile de tehnologie atunci când depind în mod esențial de expertiza tehnică a acestora. Furnizorii de tehnologie dețin mult mai multe informații despre propriile modele, infrastructuri și metode de testare decât autoritățile sau societatea civilă, ceea ce le conferă o poziție privilegiată în discuțiile privind standardele și implementarea. Această dinamică este amplificată de influența lobby-ului exercitat de sectorul tech la Bruxelles, unul dintre cele mai puternice și bine finanțate grupuri de interese. Autorii studiului utilizează conceptul de „technosolutionism” pentru a descrie tendința de a transforma probleme sociale, politice sau economice complexe în probleme tehnice, gestionabile prin instrumente, standarde și algoritmi. Acest abordare este vizibilă în modul în care UE prezintă AI ca fiind simultan o sursă de risc și un instrument capabil să aducă beneficii în diverse domenii. Însă, probleme precum distribuirea puterii economice, supravegherea, utilizarea datelor, condițiile de muncă sau impactul asupra mediului nu sunt neapărat probleme care pot fi rezolvate exclusiv printr-un test tehnic sau o obligație de documentare.
AI Act a intrat în vigoare în 2024, introducând un sistem european bazat pe niveluri de risc, cu practici interzise, reguli pentru sistemele cu risc ridicat și obligații de transparență pentru alte categorii de AI. Pentru modelele de uz general, cadrul este completat de Codul de conduită GPAI, conceput pentru a ajuta furnizorii să demonstreze respectarea obligațiilor privind transparența, drepturile de autor, siguranța și riscul sistemic. Studiul publicat în Internet Policy Review, în august 2026, nu contestă existența acestor obligații, dar susține că modul în care sunt implementate creează o formă de co-guvernanță între autoritățile europene și industrie. Big Tech este în același timp reglementată și necesară pentru furnizarea expertizei, documentației și infrastructurii folosite în procesul de supraveghere.
Sursa: Economistul.ro
