Conform Mediafax: Biserica Ortodoxă prăznuiește pe 8 septembrie Nașterea Maicii Domnului, prima mare sărbătoare din anul bisericesc. Evenimentul, deși nu este consemnat în Sfintele Scripturi, își are importanța consolidată de scrierile din antichitate, de bogăția obiceiurilor populare și de evlavia Bisericii, devenind un reper cultural și de credință fundamental pentru români.
Potrivit tradiției creștine, Fecioara Maria s-a născut din Sfinții Ioachim și Ana, un cuplu înaintat în vârstă și lipsit de copii, situație privită cu reproș în societatea vremii. După îndelungate rugăciuni, cei doi au primit vestea că vor avea un copil, pe Maria, cea care avea să devină Maica lui Iisus Hristos.
Semnificația datei de 8 septembrie în calendarul ortodox
Data de 8 septembrie este așezată în a opta zi a anului bisericesc, cifra opt având în tradiția creștină semnificația veșniciei și a vieții fără de sfârșit. Originea sărbătorii este plasată între Sinodul III Ecumenic de la Efes (431) și Sinodul IV Ecumenic de la Calcedon (451). Inițial, sărbătoarea ar fi fost legată de aniversarea unei biserici din Ierusalim închinate Fecioarei Maria, construită pe locul considerat casa părinților ei. În secolul al VI-lea, Sfântul Roman Melodul a compus Condacul și Icosul Nașterii Maicii Domnului, iar în secolul al VIII-lea, Sfântul Andrei Criteanul a scris predici și un canon dedicate sărbătorii.
Sfânta Maria Mică, ocrotitoarea numelor
În România, sărbătoarea este cunoscută îndeobște sub denumirea de Sfânta Maria Mică, spre deosebire de Adormirea Maicii Domnului de pe 15 august, numită popular Sfânta Maria Mare. Nașterea Maicii Domnului este una dintre cele patru mari sărbători dedicate Fecioarei Maria în Biserica Ortodoxă, alături de Intrarea în Biserică, Buna Vestire și Adormirea Maicii Domnului. Pe 8 septembrie își sărbătoresc ziua numelui persoanele care poartă numele Maria și derivatele acestuia, precum Mariana, Mărioara, Marina, Maricica, Mia, Măriuca, Marusia, Mari, Marilena și Mariela, dar și formele masculine Marian și Marin.
Tradiții și interdicții de Sfânta Maria Mică
În diferite regiuni ale țării s-au păstrat obiceiuri legate de această zi, printre care mersul la biserică, rugăciunea și participarea la Sfânta Liturghie. În locurile cu biserici și mănăstiri cu hramul Nașterea Maicii Domnului sunt organizate și pelerinaje. Tradiția populară românească consideră ziua de 8 septembrie o graniță simbolică între vară și toamnă, un moment prielnic pentru începerea unor activități specifice noului anotimp și pregătirea gospodăriei pentru sezonul rece.
Fiind o mare sărbătoare religioasă, ziua este considerată un moment pentru rugăciune, liniște și apropiere de Dumnezeu. Credincioșii sunt îndemnați să evite transformarea zilei într-una obișnuită, dedicată muncii, prioritizând participarea la slujbă și respectarea caracterului sărbătoresc. Există și interdicții păstrate în tradiția populară, precum evitarea anumitor munci gospodărești, spălatul rufelor sau treburi grele. Se spune că femeile nu trebuie să coasă sau să tricoteze, iar bărbații nu ar trebui să desfășoare activități agricole. În cazul muncii necesare, este important ca aceasta să nu transforme sărbătoarea într-o simplă zi de lucru, sensul religios al zilei rămânând rugăciunea și cinstirea Maicii Domnului.
Sursa: Mediafax
