ULTIMA ORA
Societate

Talibanii le-au interzis, dar Afganistanul feminin joacă fotbal la 13.000 km distanță

Cristian Marinescu

Conform Antena 3: Echipa națională feminină de fotbal a Afganistanului s-a reunit pentru prima dată după preluarea puterii de către talibani, în cadrul unui cantonament desfășurat în Noua Zeelandă, la peste 13.000 de kilometri distanță de casă. Lotul, format din 23 de jucătoare care trăiesc acum în străinătate, va disputa două meciuri amicale neoficiale împotriva selecționatei Insulelor Cook. Această reuniune marchează o etapă importantă după decizia Federației Internaționale de Fotbal (FIFA) din luna aprilie, care le permite jucătoarelor să reprezinte Afganistanul în viitoare competiții oficiale.

Anterior, obținerea unei astfel de permisiuni necesita aprobarea Federației de Fotbal din Afganistan, un lucru imposibil sub regimul talibanilor. Aceștia au impus restricții severe asupra femeilor și fetelor după revenirea la putere în august 2021, excludându-le din educație, majoritatea profesiilor și sportul organizat. Echipa națională feminină, înființată în 2007, a fost nevoită să își întrerupă activitatea, iar jucătoarele s-au numărat printre persoanele evacuate și relocate în țări precum Australia, Regatul Unit și Portugalia. Prin eforturi susținute, a fost creată echipa Afghan Women United, care acum poate aspira la calificări în competiții internaționale majore.

Amintiri și speranțe îngropate

Pentru Manozh Noori, acum în vârstă de 23 de ani și stabilită în Australia, reuniunea în Noua Zeelandă este încărcată de emoții. Crescută jucând fotbal pe străzile din Kabul, Noori a urmat o carieră ascunsă în sportul feminin afgan. Succesul său a culminat cu câștigarea unor titluri naționale și premii individuale, însă dezvăluirea publică a identității sale sportive a adus confruntări familiale intense. Fratele său a amenințat cu ruperea legăturilor, iar mama sa și-a exprimat îngrijorarea privind stabilitatea financiară a familiei.

„Eram foarte speriată”, mărturisește Noori despre momentul în care a fost recunoscută în cadrul unui interviu televizat. Temerile sale s-au adeverit, fratele său fiind furios. „Țipa la mine”, relatează ea, „îmi spunea: „Ne-ai spus că înveți. Ai spus că vrei să devii profesoară sau medic. Ce este asta?””. Deși a renunțat pentru o perioadă, a reluat activitatea cu sprijinul unui alt frate stabilit în Germania.

Înainte de a fugi din țară odată cu preluarea puterii de către talibani în 2021, Noori a îngropat medaliile și trofeele de fotbal în grădina casei familiei. Acestea rămân acolo, martore ale unui vis adânc îngropat, dar nu uitat. „Într-o zi mă voi întoarce și le voi dezgropa”, afirmă ea cu un zâmbet fragil. Noori subliniază impactul fotbalului asupra vieții familiei sale, menționând că a reușit să o aducă pe mama și pe sora sa în Australia, permițându-i acesteia din urmă să își reia studiile.

Fotbalul, o cale spre libertate și reziliență

Multe dintre jucătoarele reunite în Noua Zeelandă consideră fotbalul drept factorul determinant care le-a permis să supraviețuiască perioadelor tulburi din istoria recentă a țării. Mursal Sadat, stabilită de asemenea în Australia, afirmă: „Dacă nu aș fi fost fotbalistă, aș fi încă în Afganistan, una dintre milioanele de fete cărora nu li se permite să învețe, să-și exprime opinia sau să-și aleagă propriul viitor”. La 24 de ani, ea activează ca antrenoare de fotbal, coordonatoare pentru tineri și activistă pentru drepturile omului.

Najma Arefi, fundașul echipei, în vârstă de 22 de ani, își amintește antrenamentele desfășurate la temperaturi extreme în Afganistan. Eforturile sale au contribuit la câștigarea unui campionat național de către echipa sa din Herat, un succes care a schimbat percepția locală asupra sportului feminin. Acum stabilită în Regatul Unit, Arefi beneficiază de libertăți și oportunități pe care nu și le-ar fi imaginat în copilărie. Studiază justiția penală și își ia singură decizii legate de viața sa. Cu toate acestea, recunoaște o vinovăție profundă și o tristețe persistentă față de femeile rămase în Afganistan.

Echipa a pierdut ambele meciuri amicale disputate în Auckland, scor 1-0 și 3-0, însă aceste rezultate au o semnificație mult mai mare decât înfrângerile în sine. Revenirea pe teren este o dovadă a rezilienței și refuzului de a dispărea, în ciuda exilului și a incertitudinii. Recunoașterea FIFA obținută fără aprobarea talibanilor reprezintă un succes istoric, un motiv de mândrie permanentă pentru aceste sportive.

Directorul pentru sport al talibanilor, Ahmadullah Wasiq, a refuzat să comenteze sprijinul FIFA pentru echipa feminină, exprimându-și însă dorința ca FIFA să viziteze țara și să își reia sprijinul pentru fotbalul afgan în general. FIFA a indicat anterior că reluarea acestui sprijin depinde de permiterea accesului femeilor la fotbal.

Sursa: Antena 3