Conform Digi24: Un studiu amplu desfășurat pe parcursul a 28 de ani în Japonia sugerează că oamenii sunt, în general, mai buni decât credeam în estimarea propriei speranțe de viață, însă o eroare frecventă este subestimarea longevitate. Cercetarea, care a urmărit adulți cu vârste de peste 60 de ani, a constatat că cei care anticipau o viață mai lungă au trăit, în medie, mai mult.
Așteptările privind longevitatea: corelație cu durata vieții
Studiul, condus de sociologul SHOHEI OKAMOTO de la Universitatea din Tsukuba, a analizat date din „Studiul japonez privind dinamica îmbătrânirii și sănătății”. În 1996, peste 2.400 de participanți au fost rugați să estimeze vârsta la care se așteptau să moară. Dintre aceștia, peste 2.000 au oferit o estimare, variind între 63 și 120 de ani.
Pe parcursul a aproape trei decenii, cercetătorii au putut urmări supraviețuirea participanților. Din cei care și-au estimat speranța de viață, peste 1.500 au decedat. Analiza a relevat o legătură clară: persoanele care se așteptau să mai aibă mulți ani de trăit au supraviețuit, în medie, mai mult. Această corelație a rămas valabilă chiar și după ce s-au luat în calcul factori precum vârsta, sexul, statutul socio-economic și starea de sănătate.
Cu toate acestea, cercetarea nu poate dovedi o relație de cauzalitate. Nu este clar dacă optimismul legat de propria longevitate duce direct la o viață mai lungă sau dacă există alți factori care influențează ambele aspecte.
Erori de estimare și factori comuni
O explicație alternativă este că oamenii își bazează estimările pe o cunoaștere, conștientă sau inconștientă, a propriei sănătăți, a stilului de viață sau a istoricului familial. O persoană care se simte sănătoasă ar putea anticipa o durată de viață mai mare și, concomitent, să aibă o probabilitate mai ridicată de a trăi mai mult.
Studiul a observat și o tendință generală: aproximativ 59% dintre participanții ale căror date au putut fi analizate au trăit mai mult decât anticipaseră. Aceasta indică o supraestimare a riscurilor sau o subestimare a potențialului de longevitate.
Se pare că numărul 80 a fost o estimare frecventă. Această cifră era apropiată de speranța de viață medie la naștere în Japonia în 1996, sugerând că mulți participanți s-au bazat pe o medie generală a populației, mai degrabă decât pe o evaluare individuală a speranței de viață rămase. Aceasta este o eroare, deoarece speranța de viață la naștere nu reflectă aceeași realitate ca speranța de viață pentru o persoană care a depășit deja anumite riscuri.
Impactul asupra deciziilor financiare
Modul în care oamenii își percep propria longevitate are consecințe practice, în special în ceea ce privește planificarea financiară. Subestimarea speranței de viață poate duce la economii insuficiente pentru pensie, în timp ce supraestimarea poate genera precauție inutilă sau chiar dificultăți financiare.
Cercetătorii sugerează că informații mai precise despre speranța de viață rămasă, personalizate în funcție de vârsta și sexul individual, ar putea ajuta oamenii să ia decizii financiare mai informate, legate de pensie, economii și cheltuieli pe termen lung.
Studiul are însă și limite. Estimările au fost colectate o singură dată, în 1996, neputând surprinde cum evenimente ulterioare, precum probleme de sănătate sau progrese medicale, ar fi putut modifica așteptările. De asemenea, cercetarea s-a concentrat exclusiv pe adulți în vârstă din Japonia, limitând aplicabilitatea concluziilor la alte populații sau grupe de vârstă.
Sursa: Digi24
