Conform Observator: Invazie de creveți în apele dulci ale României
O specie nouă de creveți, originari din Asia, a ajuns să populeze apele dulci ale României, în special Lacul Razim, unde se înmulțesc rapid și devin tot mai căutați în meniul localurilor din Delta Dunării. Acești crustacei, diferiți de cei marini, sunt acum o realitate în pescuitul de pe Dunăre și lacurile conexe, prețul ajungând în Sarichioi la 20 de lei pentru 100 de grame.
Experții indică faptul că specia a pătruns în aceste ecosisteme acum aproximativ cinci ani, fiind cel mai probabil adusă prin intermediul crescătorilor de pe râul Nipru și ulterior transportată în Delta Dunării, de unde s-a răspândit pe Dunăre și în lacurile conectate. Fenomenul de înmulțire este accentuat în perioadele caniculare, pescarul GRIGORE FIRSA observând că „malul e plin de creveți din aceștia. În adânc nu stau. Racii, acum nu sunt. Practic nu sunt. Când se răcește apa, apar racii, dispar creveții.” Această dinamică sugerează o competiție pentru resurse, unde creveții par să domine în anumite condiții de mediu.
Biologii își exprimă îngrijorarea cu privire la impactul pe care acești creveți invazivi l-ar putea avea asupra speciilor autohtone. Există temeri că aceștia ar putea consuma icrele peștilor locali, amenințând biodiversitatea existentă. „Se fac studii încă să vedem ce impact poate avea asupra speciilor băștinașe. Orice specie care ajunge și se înmulțește într-un număr relativ mare o considerăm o specie care este invazivă,” declară AUREL NĂSTASE, biolog la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunării.
Competiție ecologică și potențial economic
Prezența masivă a creveților de apă dulce ridică întrebări legate de echilibrul ecologic. DR. ADRIAN BÎLBĂ, doctor în științe, explică traseul posibil al introducerii speciei: „E un crevete din Japonia. Venit în crescătorii pe Nipru și de acolo, prin deltă, au urcat pe Dunăre și pe lacurile aferente conectate cu Dunărea.” Această migrație necontrolată a generat o nouă realitate în ecosistemul Deltei.
Pe de altă parte, autoritățile locale văd și un potențial economic în această nouă specie. PRIMARUL DIN SARICHIOI, VITALI-CRISTIAN FINOGHEN, speră la o coexistă de succes: „Este un mic război pe care îl poartă creveții cu celelalte specii. Noi sperăm să se adapteze zonei, astfel încât să putem să ne folosim și de peștele nostru și de creveții aceștia pentru că devin ceva aparte în zona noastră.” Oamenii locului observă o prolificitate remarcabilă a speciei. GABRIEL TREMURICI, un localnic, afirmă cu uimire: „Au explodat, nu că s-au înmulțit! Au explodat! Mai ales femelele – depun icre de două, trei ori pe an. Și vedeți sub coadă, e plin de icre.” Această capacitate reproductivă ridicată explică rata rapidă de colonizare a noilor habitate.
Studii suplimentare sunt necesare pentru a înțelege pe deplin consecințele pe termen lung ale prezenței creveților în apele dulci românești. Cercetătorii monitorizează evoluția populațiilor și interacțiunile cu speciile native, în timp ce comunitățile locale se adaptează la această nouă resursă, care promite să devină o atracție culinară specifică regiunii.
Sursa: Observator
