Conform Adevărul: Ministrul interimar al Educației, Mihai Dimiant, a atras atenția asupra unei situații care contravine legislației în vigoare, anunțând public, pe pagina sa de Facebook, că în clasa unde învață fiul său, elev în clasa a II-a, sunt în prezent 30 de elevi. Această cifră depășește plafonul legal admis pentru clasele din învățământul primar.
Clase supraaglomerate, o problemă în sistemul educațional
Potrivit legii educației, efectivul maxim admis pentru o clasă de învățământ primar este de 24 de elevi. În situații excepționale, acest număr poate fi suplimentat cu maximum patru elevi, dar numai cu aprobarea inspectoratului școlar și în baza unei justificări detaliate din partea conducerii unității de învățământ. Declarația ministrului, prin care subliniază că „s-a mai transferat un elev în clasă. Sunt 30 acum. Treizeci de copii, fiecare cu personalitatea, ritmul și visurile lui, și un învățător care trebuie să ajungă la fiecare dintre ei”, ridică semne de întrebare cu privire la respectarea normelor în unitățile de învățământ.
Comparații internaționale: Limitele claselor și performanța școlară
Expertul în politici educaționale, Marian Staș, a analizat cum sunt reglementate dimensiunile claselor în alte sisteme educaționale și a oferit o perspectivă comparativă asupra rezultatelor obținute la testările internaționale. În Estonia, de exemplu, limita legală este de 24 de elevi pentru clasele I-IX, cu posibilitatea depășirii temporare în cazuri justificate. Media de elevi pe clasă în învățământul primar estonian este de aproximativ 18,4. Franța impune o limită de 24 de elevi pentru clasele de grădiniță și primii doi ani de școală, cu clase mai mici, de circa 12 elevi, în zonele de educație prioritară. În Anglia, limita de 30 de elevi este valabilă pentru clasele Reception până la Year 2 (aproximativ 5-7 ani), media generală în primar fiind de 26,1 elevi. Spre deosebire de acestea, China aplică standarde mai ridicate, cu un maxim oficial de 45 de elevi în ciclul primar și 50 în gimnaziu, deși autoritățile depun eforturi pentru diminuarea efectivelor foarte mari.
Există state cu rezultate remarcabile la testările PISA care nu impun un plafon național general pentru numărul de elevi din clasă. Singapore, de pildă, unde media în învățământul primar este de 33,8 elevi, obține scoruri foarte bune la PISA. Finlanda, cu o medie de 18,7 elevi pe clasă, și Coreea de Sud, unde efectivele medii variază între 19,3 și 24,9, prezintă, de asemenea, performanțe notabile. Noua Zeelandă nu are un plafon obligatoriu, focusul fiind pe formula de finanțare a personalului didactic, cu un raport mediu de aproximativ 25 de elevi pe profesor.
În România, legislația prevede maximum 24 de elevi în primar, 28 în gimnaziu și 30 la liceu, înainte de derogări, însă în practică, clasele au în medie 19-21 de elevi. Raportul elevi-profesor, care include întregul personal didactic, este de 18,3 în primar, 11,2 la gimnaziu și 13 la liceu.
Rezultatele României la testarea PISA 2022 (428 de puncte la matematică, 428 la citire și 428 la științe) sunt semnificativ inferioare celor obținute de țări precum Estonia (516 puncte), Finlanda (495 puncte) sau Singapore (560 puncte). Aceste diferențe sugerează că dimensiunea clasei nu este singurul factor determinant al performanței școlare. Expertul Marian Staș subliniază că investiția în calitatea procesului de învățare, pregătirea profesorilor și programele școlare ar trebui să fie prioritare, mai degrabă decât simpla reducere a numărului de elevi per clasă.
Sursa: Adevărul
