Cătunul Vidreni, situat în județul Cluj, a avut întotdeauna un număr mic de case, aproximativ 14-15, însă în trecut aici trăiau peste 100 de oameni. În prezent, satul este extrem de liniștit, fiind locuit doar de un singur bărbat, Ioan Matiș, relatează un site de știri local.
„Eu mai locuiesc aici și, pe un deal înalt, mai trăiește o singură familie formată din două persoane, pentru că fetele s-au căsătorit și au plecat. Aici rămân doar eu, pentru că această casă este cea a părinților mei. În urmă cu mulți ani, erau peste 15 familii. Sunt pensionat din 2019 din cauza unor probleme de sănătate. Începând din 2001, de când m-am despărțit de soție, sunt singur. Am crescut trei copii fără ea. Fetele au plecat și ele, iar fiul meu a plecat în 2014”, povestește bătrânul.
El își amintește de vremurile de odinioară, precum și de poveștile bunicilor și ale străbunicilor săi.
„Duminica dimineața plecam în jur de ora 8, iar la ora 10 eram deja la biserică, la aproximativ 7 km distanță. La sărbători, se dansa hora țărănească până noaptea târziu, pe la 3 sau 4 dimineața”, adaugă el.
Ioan Matiș povestește și o legendă locală, spunând că, în timpul haiducilor, doi frați din județul Alba, de la Vidra, au trecut pe aici. Unul și-a construit o colibă pe deal, în timp ce celălalt s-a stabilit în altă zonă. De aici, ar proveni denumirea de Vidreni, de la Vidra.
Cu tristețe, bătrânul privește spre coastele care cândva erau pline de viață.
„Bătrânii au decedat, tinerii au plecat, iar cei rămași nu se mai întorc”, afirmă el.
Deși este singur în sat, Matiș nu se plânge. Îi place să fie aici, spunând: „De ce să-mi fie urât aici? Nu sunt eu destul de urât? De ce să-mi fie urât?! Aici m-am născut și am crescut, ca un animal sălbatic în pădure. Asta este locul meu, aici mi-am petrecut întreaga viață”.
