Conform Edupedu.ro: Noul proiect de lege privind salarizarea în sectorul public, aflat în dezbatere, stabilește o formulă unică pentru calculul salariilor de bază: un coeficient de salarizare înmulțit cu o valoare de referință de 4.000 de lei. Grila salarială este definită de un coeficient minim de 1, ce corespunde unui salariu de bază de 4.000 de lei, și un coeficient maxim de 8, ce reprezintă plafonul superior al sectorului bugetar.
Discrepanțe majore între domenii
Analiza carierei didactice în învățământul preuniversitar, comparativ cu alte domenii mari din sectorul bugetar precum sănătatea, justiția, administrația publică și poliția, relevă discrepanțe semnificative. Un profesor debutant cu studii medii pornește de la un coeficient de 1,77, ajungând la un maxim de 2,42 ca profesor cu gradul didactic I și peste 25 de ani vechime. Acest parcurs profesional extins acoperă o variație de doar 0,65 pe scala coeficienților.
În comparație, un ofițer sau agent de poliție începe cu un coeficient de 1,44, mai mic decât al profesorului debutant, dar atinge 2,73 ca comisar-șef, depășind astfel plafonul maxim al educației. Un funcționar public din administrație, pornind de la 1,57 ca referent debutant, ajunge la 2,74 ca auditor superior 4, de asemenea peste vârful carierei didactice. Cariera medicală oferă o creștere mai substanțială: un medic rezident anul I începe cu 1,92, iar un medic primar ajunge la 4, dublul coeficientului maxim pentru profesor. În domeniul justiției, un judecător stagiar pornește de la 2,76, depășind deja punctul maxim al unui profesor, și poate ajunge la 5,5 ca judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Această comparăție arată că, în cadrul noii grile, întreaga carieră didactică, de la debut la cel mai înalt grad, se încadrează în zona de început a altor profesii din sectorul public. Un judecător debutant are un salariu de bază mai mare decât cel al unui profesor cu grad didactic I experimentat.
Critici din partea sindicatelor și recomandări ratate
Președintele Federației Sindicatelor din Educație Spiru Haret, Marius Nistor, a declarat recent că proiectul de lege „rupe orice legătură cu toate celelalte sectoare bugetare”, anulând echivalențele profesionale existente. El critică comprimarea grilei salariale, cu diferențe minime între începutul și finalul unei cariere didactice, considerând că aceasta descurajează progresul profesional. „Nu vor mai fi interesați colegii noștri de vreun progres în carieră. Pentru ce? Că-ți dau 50 de lei sau 60 de lei în plus?”, a subliniat Nistor.
Recomandările Băncii Mondiale, care au stat la baza analizei pentru reforma salarizării, propuneau o structură cu 12 grade de salarizare, unde gradul 9, corespunzător vârfurilor de carieră din domenii precum educația și sănătatea, ar fi trebuit să cuprindă un interval de coeficienți între 4,5 și 5,99. Proiectul de lege actual oferă, însă, un coeficient maxim de 4 pentru vârful carierei didactice și medicale, sub recomandările Băncii Mondiale și sub coeficientul unui judecător de la Înalta Curte (5,5). Compresia salarială generală, raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu, a fost stabilită la 1 la 8, mai mică decât varianta de 1 la 10 considerată acceptabilă de Banca Mondială.
Blocaj politic și consecințe pentru PNRR
Proiectul legii salarizării unitare nu a fost încă adoptat, iar dezbaterile politice au dus la un blocaj. După discuțiile de la Cotroceni, liderii coaliției nu au ajuns la un acord privind conținutul legii sau cine să își asume răspunderea politică pentru adoptarea ei. Guvernul condus de Ilie Bolojan, demis prin moțiune de cenzură în mai 2026, funcționează doar pentru administrarea treburilor curente, neavând posibilitatea de a emite ordonanțe de urgență sau de a iniția noi proiecte de lege.
Acest blocaj politic riscă să afecteze îndeplinirea jalonului din PNRR referitor la reforma salarizării unitare, a cărui termen limită este 31 august 2026. România ar putea pierde astfel o tranșă de 770 de milioane de euro, bani care nu se recuperează ulterior. Premierul interimar Ilie Bolojan a avertizat asupra consecințelor, subliniind că blocarea legii pune în pericol „încrederea în România” și că se corectează „inechități importante”, acuzând PSD pentru responsabilitatea blocării.
Sursa: Edupedu.ro
