ULTIMA ORA
Societate

Rusia, prinsă în Orient: Putin NU e doar observator. „Politica externă, subminată”

Cristian Marinescu

Rusia, cu ochii pe Orientul Mijlociu: beneficii din umbră și îngrijorări mocnite

Moscova a reușit să obțină avantaje considerabile în urma conflictului dintre Israel și Iran, bucurându-se de venituri suplimentare datorită creșterii prețului petrolului. În același timp, Kremlinul pare preocupat de posibila diminuare a sprijinului militar occidental pentru Ucraina. Lipsa de pârghii pentru a influența direct evoluția conflictului din Orientul Mijlociu reprezintă o sursă de îngrijorare pentru liderii ruși.

Moscova caută influență prin Iran

Potrivit unei analize publicate de Carnegie Endowment for International Peace, Rusia a căutat modalități de a se implica activ în conflict, furnizând drone și informații Iranului. Întrebarea crucială rămâne: ce intenționează Rusia să facă cu influența pe care o acumulează? Chiar și Kremlinul ar putea să nu aibă răspunsul, însă, momentan, acest aspect pare mai puțin important. Rusia pare să își dorească, înainte de toate, un avantaj strategic.

Oficialii ruși s-au arătat dispuși să medieze între părțile aflate în conflict, dar ofertele lor au fost ignorate. Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, a recunoscut că niciuna dintre părți nu pare să aibă nevoie de medierea Rusiei, Pakistanul fiind ales ulterior pentru a găzdui eventuale negocieri de pace, în timp ce Turcia rămâne o opțiune de rezervă. Acesta a mai adăugat că, în ochii conducerii ruse, faptul de a fi ignorată înseamnă un precedent periculos.

Consecințe directe pentru interesele rusești

Conflictul din Orientul Mijlociu a afectat direct interesele Rusiei în Iran. Consulatul rus din Isfahan a fost avariat și închis, o biserică ortodoxă rusă din Teheran a fost lovită, iar portul Bandar Anzali de la Marea Caspică – un centru important pentru comerțul ruso-iranian – a fost distrus. Semnalul de alarmă pentru Moscova l-au constituit însă cele patru atacuri americano-israeliene asupra centralei nucleare Bushehr, operată de tehnicieni ruși.

În urma bombardamentelor, cel puțin un angajat iranian a fost ucis, iar Rusia a fost nevoită să își evacueze aproape toți cetățenii. Conform analizei, daunele aduse Bisericii Ortodoxe și consulatului rus pot fi considerate ghinion, însă nu același lucru se poate spune despre Bushehr și Bandar Anzali.

Cooperarea militară ruso-iraniană, în plină dezvoltare

Cooperarea militară dintre Rusia și Iran se intensifică. Rusia a început să furnizeze Iranului drone Geran, modernizări ale dronelor Shahed-136, marcând o nouă etapă în relațiile de apărare. Din 2022, gama de echipamente militare pe care Rusia este dispusă să le exporte către Iran s-a extins, incluzând elicoptere de atac, vehicule blindate și arme ușoare.

Moscova și Teheranul au ajuns, anterior, la un acord pentru livrarea de avioane de vânătoare Su-35 și sisteme portabile de apărare aeriană Verba (MANPADS), dar nu există confirmarea că aceste livrări au fost efectuate. Kremlinul pare să testeze cu atenție limitele, fără a provoca reacții majore din partea Statelor Unite, Israelului și statelor din Golf. Simplul fapt că Rusia oferă sprijin Iranului reprezintă o influență de politică externă care ar putea fi utilă ulterior.

În prezent, participarea Rusiei în conflictul din Orientul Mijlociu este limitată, dar Moscova cultivă resurse de politică externă și va decide în viitor modul în care le va folosi în avantajul său strategic.