Românii, în topul europenilor care renunță la cetățenia autohtonă
Aproximativ 40.000 de români au obținut cetățenia altor state membre ale Uniunii Europene în 2024, conform datelor preliminare ale Eurostat. Această cifră plasează România pe locul al cincilea în clasamentul european al cetățenilor care optează pentru o nouă cetățenie, după grupuri numeroase din afara spațiului comunitar, precum marocani sau sirieni. Fenomenul reflectă amploarea diasporei românești și integrarea acesteia în țările gazdă.
Migrația românilor și oportunitățile din vestul Europei
Numărul considerabil de români care aleg să obțină cetățenia unui alt stat membru UE este strâns legat de dimensiunea comunității românești din afara țării. Eurostat estimează că aproximativ 3,1 milioane de români trăiesc în alte state membre, fiind cea mai mare comunitate de cetățeni europeni mobili. Această mobilitate ridicată crește implicit și numărul celor care, în timp, fac acest pas.
Principalele destinații pentru români sunt țările din vestul Europei, unde oportunitățile economice sunt mai atractive. Italia, Spania și Germania rămân, în mod tradițional, statele în care cei mai mulți români solicită și obțin cetățenia. De altfel, aceste țări conduc și clasamentul general al statelor care acordă cele mai multe cetățenii la nivelul Uniunii Europene.
Avantajele dobândirii unei noi cetățenii și impactul asupra României
Majoritatea celor care dobândesc cetățenia unui stat UE provin din afara Uniunii. Totuși, cetățenii europeni care se mută în alte state membre – cum sunt românii – reprezintă o categorie semnificativă. „Obținerea cetățeniei într-un alt stat aduce o serie de avantaje: acces mai ușor la locuri de muncă, drepturi sociale extinse și stabilitate pe termen lung”, notează un studiu recent. În multe cazuri, românii aleg acest pas după ani de muncă și integrare în societatea respectivă, când își stabilesc definitiv viața în străinătate.
Datele reflectă, totodată, o realitate mai puțin optimistă pentru România. Faptul că milioane de cetățeni aleg să plece și, ulterior, să adopte cetățenia altor state indică dificultățile economice și sociale care îi determină să caute oportunități în afara țării. Totuși, trebuie subliniat că dobândirea unei alte cetățenii nu înseamnă neapărat ruperea legăturilor cu România. Mulți români păstrează cetățenia română și mențin relații strânse cu țara de origine, contribuind inclusiv la economie prin remitențe sau investiții.
Oficiali ai Ministerului Afacerilor Externe au precizat că autoritățile române monitorizează constant evoluția diasporei și implicațiile acesteia, inclusiv în contextul negocierilor privind aderarea României la spațiul Schengen.
Sursa: Playtech.ro
