Conform Economica: Capacitate de cazare în creștere, dar turiștii români, în scădere
Capacitatea de cazare turistică în România a înregistrat o creștere și în primul semestru al anului curent, similară cu cea din 2025. Cu toate acestea, numărul turiștilor români a scăzut, în timp ce numărul vizitatorilor străini a crescut, conform datelor analizate de Institutul Național de Statistică (INS).
Capacitatea de cazare turistică în funcțiune a fost cu 4,9% mai mare față de perioada similară a anului precedent. În 2025, se înregistrase o creștere de 2,1% comparativ cu anul 2024. Hotelurile continuă să domine piața, reprezentând 49,7% din totalul capacității. Acestea sunt urmate de apartamente și camere de închiriat (15,7%) și pensiuni agroturistice (14,3%). Pensiunile turistice dețin 8,7% din piață, vilele turistice 3,5%, hostelurile 2,8%, motelurile 1,9% și cabanele turistice 1,3%. Restul tipurilor de structuri de primire turistică au cumulat 2,1% din capacitatea totală.
Grad de ocupare sub așteptări
Situația gradului de ocupare indică faptul că aproape opt din zece locuri de cazare disponibile în România au rămas neutilizate în primele șase luni ale anului. Indicele mediu de utilizare netă a fost de 22,8% la nivel național. Bucureștiul și marile orașe conduc acest clasament, cu un grad de ocupare de 30,6%, stimulat în special de turismul de afaceri. Turismul montan (17,3%) și cel din localitățile rurale (14,7%) se află într-o zonă mai puțin performantă.
Balneoturismul a înregistrat o cerere constantă, atingând un grad de ocupare de 35,1% în hoteluri. Pe de altă parte, pensiunile turistice din Delta Dunării au avut un grad de ocupare de doar 8,2%, mult sub media generală a Deltei, care se situează la 18,5%.
Diferențe semnificative pe tipuri de cazare și zone
Analizând pe tipuri de structuri, satele de vacanță au înregistrat cea mai mare medie națională de ocupare, respectiv 36,2%, urmate de spațiile de cazare de pe nave (34,3%). Hotelurile, deși au cele mai multe camere, au un grad de ocupare de 31,4%. La polul opus se situează hanurile (4,8%) și campingurile (7,2%).
Pe zone turistice, Bucureștiul și reședințele de județ beneficiază de o cerere constantă. Hotelurile rămân preferate de clienții corporativi și turiști (34,0%), urmate de apartamente și camere de închiriat (27,4%) și vile turistice (23,2%). Stațiunile balneare ocupă a doua poziție, cu hoteluri având un grad de ocupare de 35,1% și moteluri de 25,7%. Litoralul, cu excepția orașului Constanța, a înregistrat o ocupare de 24,6%. Aici, căsuțele turistice (30,4%), vilele (28,0%), pensiunile turistice (27,9%) și bungalourile (27,5%) au depășit hotelurile (25,9%).
Cele mai scăzute niveluri ale gradului de utilizare netă se regăsesc în stațiunile montane (17,3%) și în alte localități (14,7%). Excepție fac satele de vacanță montane, cu 46,2% ocupare, în timp ce pensiunile agroturistice la munte au atins doar 11,4% și 10,8% pe traseele turistice.
Pe zone turistice, Bucureștiul și reședințele de județ au o cerere constantă, hotelurile rămânând opțiunea preferată a clienților corporativi și a turiștilor (34,0%), urmate de apartamentele și camerele de închiriat (27,4%) și vilele turistice (23,2%).
Sursa: Economica
