Conform Economistul.ro: Consumul cultural online: Europa digitalizată, România pe ultimele locuri
Un sfert dintre europenii din Uniunea Europeană au cumpărat online bilete pentru evenimente în 2025, procentul crescând la 26,8% față de 23% în anul precedent. Totuși, discrepanțele dintre statele membre rămân semnificative, Irlanda înregistrând un impresionant 51,5%, în timp ce România se clasează pe penultimul loc, cu doar 12,6%, devansând doar Bulgaria.
Diferențe majore între state și mediul urban-rural
Datele Eurostat relevă o creștere de 3,8 puncte procentuale în achizițiile online de bilete în UE în 2025, indicând o tendință clară de digitalizare a accesului la evenimente. Irlanda conduce detașat, urmată de Țările de Jos (48,1%) și Danemarca (47,9%). La polul opus, Bulgaria (11,4%), România (12,6%) și Italia (14,2%) înregistrează cele mai scăzute niveluri.
Analiza, bazată pe sondajul anual Eurostat privind utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor, subliniază și decalajul dintre mediul urban și cel rural. În orașe, 34% dintre utilizatorii de internet au cumpărat bilete online, comparativ cu 23% în mediul rural. Acest fapt este parțial explicat prin accesul mai facil la oferte culturale și la conexiuni rapide la internet în zonele urbane.
Vârsta influențează și ea comportamentul de cumpărare, grupa 25-34 de ani fiind cea mai activă pe segmentul achizițiilor online de servicii culturale. Studenții se remarcă prin utilizarea intensivă a canalelor digitale pentru cultură, 36% dintre cei care folosesc internetul achiziționând bilete pentru evenimente. Abonamentele pentru filme, seriale și sport rămân, în general, cea mai populară achiziție culturală online la nivelul UE, înaintea biletelor pentru evenimente și a abonamentelor de streaming muzical.
România, pe codașe și în consumul digital de cultură
Nu doar achiziționarea biletelor online plasează România pe ultimele poziții în UE. Datele Eurostat arată că, în 2025, 39% dintre utilizatorii de internet din UE au cumpărat online cel puțin un serviciu cultural. La noi, ponderea este considerabil mai mică. Irelevant de tipul de serviciu cultural digital, fie că vorbim de abonamente la streaming video, muzică sau jocuri, România se află constant printre ultimele clasate.
Această tendință se reflectă și în utilizarea generală a internetului pentru activități culturale. Deși 94% dintre persoanele cu vârste între 16 și 74 de ani din UE au folosit internetul în ultimele trei luni anterioare sondajului din 2025, proporția celor care citesc știri online (71%), urmăresc video (79%) sau ascultă muzică (65%) este, de asemenea, influențată de nivelul de educație și locație. Românii cu un nivel de educație mai ridicat au o probabilitate mai mare de a accesa aceste servicii.
Sondajul a explorat și utilizarea inteligenței artificiale generative, unde România se află, din nou, printre codașe, cu doar 19% dintre utilizatorii de internet declarând că au folosit asemenea instrumente în 2025. Cele mai mari ponderi se înregistrează în Grecia, Estonia și Danemarca.
Este important de menționat că datele Eurostat măsoară metoda de achiziție, nu neapărat frecvența participării la evenimente sau valoarea cheltuielilor. O persoană care cumpără un singur bilet online este numărată la fel ca una care efectuează multiple achiziții.
Sursa: Economistul.ro
