Conform Adevărul: Reforma Codului administrativ aduce transformări semnificative în administrația publică din România, vizând redefinirea și reorganizarea mai multor funcții, introducerea de noi niveluri de carieră pentru funcționarii publici de execuție și integrarea competențelor profesionale în fișele de post. Instituțiile publice au termen până la 1 ianuarie 2027 pentru a-și adapta structura de personal la noile reguli, în timp ce anumite funcții și structuri vor dispărea, iar posturi contractuale vor fi transformate în funcții publice, potențial creând noi posturi de conducere.
Bogdan Fârșirotu, președintele Fundației Centrul de Formare APSAP, atrage atenția asupra faptului că unele dintre noile funcții de conducere ar putea fi salarizate mai bine decât cele pe care le înlocuiesc, generând astfel o creștere a cheltuielilor bugetare. „Prin desființarea birourilor, s-au înmulțit însă posturile de conducere de director adjunct sau director general adjunct, pentru a suplini această desființare. Cu alte cuvinte, s-au creat funcții de conducere mult mai bine salarizate decât un șef birou, adică iar o creștere a cheltuielilor bugetare”, a declarat Fârșirotu.
Dispariția funcției de „birou” și apariția unor noi posturi de conducere
Modificările legislative afectează direct structura internă a instituțiilor publice. Noțiunea de „birou” dispare din legislația administrației publice. Această reorganizare vine la pachet cu apariția sau extinderea unor funcții de conducere de nivel superior. Pe lângă dispariția „birourilor”, din legislația privind administrația publică au dispărut și noțiunile de „expert” și „birou”, exact acelea care ar trebui să definească activitatea administrației din perspectiva expertizei.
Fârșirotu subliniază că eliminarea acestor structuri nu este doar o modificare de formă, ci poate avea un impact direct asupra numărului și nivelului funcțiilor de conducere. Mai mult, pentru a compensa dispariția structurilor de tip „birou”, au fost înmulțite posturile de director adjunct sau director general adjunct, care, conform analizei sale, sunt semnificativ mai bine salarizate.
Fișa postului, extinsă cu noi criterii de competență
Una dintre cele mai importante schimbări vizează fișa postului. Pe lângă atribuțiile și responsabilitățile aferente postului, aceasta va include acum și competențele profesionale pe care trebuie să le dețină ocupantul. Aceste competențe cuprind cunoștințele, atitudinile, aptitudinile și abilitățile necesare pentru exercitarea sarcinilor. O parte dintre acestea sunt stabilite prin lege, în timp ce altele vor fi definite la nivelul fiecărei instituții.
Această nouă abordare obligă instituțiile să coreleze funcția, atribuțiile concrete și cerințele profesionale. De asemenea, permite o evaluare mai riguroasă a angajatului, competențele prevăzute în fișa postului devenind elemente de monitorizat în procesul de evaluare profesională. Totuși, Fârșirotu ridică întrebarea dacă managerii publici actuali dispun de pregătirea necesară pentru a evalua competențe tot mai complexe.
Noi trepte de carieră pentru funcționarii de execuție
Reforma aduce și modificări în traseul profesional al funcționarilor publici de execuție. Pe lângă cele patru grade profesionale existente (debutant, asistent, principal și superior), noile reglementări introduc trei niveluri suplimentare în cadrul gradului profesional superior. Acest lucru permite funcționarilor publici de execuție din clasa I să avanseze profesional și după atingerea gradului superior, fără a fi nevoiți să acceseze o funcție de conducere.
Această extindere a carierei implică și o componentă salarială. Pe măsură ce funcționarul avansează în grad, nivelul salarial crește. „Este ca și cum în altă zonă de activitate, avem nivelurile basic, economic și business, și-i mai adăugăm ultimului încă trei accesorii de tip premium, platinum sau first class”, a explicat Fârșirotu. Pentru clasele a II-a și a III-a, gradul profesional superior rămâne nivelul maxim. Noile niveluri sunt legate de îndeplinirea condițiilor legale, inclusiv vechime și performanță, oferind o alternativă de evoluție pe linia specializării.
Termene diferite pentru administrația centrală și locală
Aplicarea noilor reguli nu va fi uniformă pentru toate categoriile de funcționari. În cazul administrației publice locale, anumite prevederi privind organizarea concursurilor vor intra în vigoare abia la 31 decembrie 2030. „Cu alte cuvinte, curmăm orice speranță a contribuabilului că «mersul la primărie», «statul la coadă», povestea dosarului cu șină sau umilirea constantă a cetățeanului vor dispărea în următorii 15 ani”, a afirmat Fârșirotu.
De asemenea, funcționarii din administrația locală sunt exceptați, în această etapă, de la regulile privind fișele de post bazate pe competențe și verificarea acestora la detașare sau transfer. Reforma apropie, de asemenea, regimul personalului contractual de cel al funcționarilor publici, urmând să fie transformate și posturi contractuale în funcții publice. Această transformare va conduce, cel mai probabil, la noi creșteri ale cheltuielilor bugetare, salariile funcționarilor publici fiind semnificativ mai mari. Până la 1 ianuarie 2027, funcțiile publice generale de expert din clasa I vor fi eliminate, fiind transformate în funcții de consilier.
Sursa: Adevărul
