Războiul cu Iranul zguduie economia americană: creșterea prețurilor la energie, principalul efect
Războiul cu Iranul începe să se facă simțit în economia Statelor Unite, cu efecte vizibile, dar și mai puțin evidente, transmit surse economice. Principalul impact resimțit până acum este creșterea prețurilor la energie. Cu toate acestea, majoritatea experților consideră că efectul asupra Produsului Intern Brut (PIB) va fi unul modest.
Incertitudinea, factorul-cheie
Deși au crescut temerile privind o recesiune, majoritatea economiștilor anticipează o reducere de doar câteva zecimi de punct procentual a creșterii economice. Durata conflictului rămâne însă un factor decisiv. Reluarea ostilităților ar putea genera o incertitudine mult mai mare și ar pune în pericol creșterea economică fragilă din ultimele două trimestre.
„Va eroda o parte din creștere, dar economia va rezista. Problema mai mare este incertitudinea”, a declarat Mike Skordeles, șeful departamentului de analiză economică pentru SUA la Truist Advisory Services. Această incertitudine planează asupra economiei americane de aproape un an, de când președintele Donald Trump a introdus tarifele comerciale din aprilie 2025, iar politica externă a Washingtonului a devenit tot mai agresivă.
Conflictul cu Iranul a amplificat presiunea și a ridicat mai multe întrebări: dacă inflația ridicată din timpul războiului este temporară, cum vor reacționa consumatorii care susțin cea mai mare parte a creșterii economice și cât de afectate vor fi economiile dependente de importurile de energie. În centrul acestor incertitudini se află reacția Rezervei Federale și a altor bănci centrale.
Reacțiile consumatorilor și ale pieței
Un aspect important este modul în care consumatorii vor reacționa la creșterea prețurilor și a dobânzilor. Cheltuielile realizate cu carduri de debit și credit au crescut cu 4,3% în martie, cel mai rapid ritm din ultimii peste trei ani, potrivit datelor băncii Bank of America. Creșterea a fost alimentată în principal de un salt de 16,5% al cheltuielilor la benzinării. Excluzând combustibilii, cheltuielile au înregistrat totuși o creștere solidă de 3,6%, semn că gospodăriile americane au rămas relativ rezistente la scumpiri.
În contrast cu aceste date, sondajele privind încrederea consumatorilor arată un nivel foarte scăzut. Indicele Universității Michigan a coborât la cel mai redus nivel din anii 1950, mai jos decât în perioade marcate de războaie, stagflația anilor ’70, atentatele din 11 septembrie 2001, criza financiară globală sau pandemia de Covid. David Kelly, strateg global la JPMorgan Asset Management, estimează că cheltuielile reale ale consumatorilor vor continua să crească, dar într-un ritm lent, cu aproximativ 0,8% în acest an și 1,7% în 2027.
Potrivit analiștilor, evoluția prețului petrolului rămâne elementul cheie pentru perspectivele economice. Joseph Brusuelas, economist-șef la RSM, consideră că nivelul de 125 de dolari pe baril pentru petrolul West Texas Intermediate ar deveni problematic pentru economie. Miercuri dimineață, prețul era în jur de 91 de dolari, sub vârful de aproximativ 115 dolari atins temporar în aprilie.
Goldman Sachs și-a redus recent prognoza de creștere economică pentru acest an la 2%, cu jumătate de punct procentual sub estimarea anterioară. Rezerva Federală din Atlanta estimează o creștere de aproximativ 1,3% în primul trimestru. Principalul obstacol pentru banca centrală rămâne inflația. Indicele prețurilor de consum a crescut cu 0,9% în martie, ducând rata anuală a inflației la 3,3%.
