Comisia Europeană și Parlamentul European negociază viitorul buget al Uniunii Europene, cu România având un cuvânt important de spus. După ce Comisia a prezentat propunerea oficială în iulie 2025, parlamentarii europeni au votat astăzi poziția lor pentru Cadrul Financiar Multianual 2028-2034. Bugetul total ar putea crește cu 10%, atingând 1,27% din Venitul Național Brut al UE.
Poziția parlamentului european
Parlamentul European a stabilit prioritățile pentru următorii ani. Acesta susține o creștere de 10% a bugetului total, cu menținerea fondurilor pentru politicile tradiționale. Votul include o creștere uniformă pentru toate rubricile bugetare, cu excepția cheltuielilor administrative. Se propune o redistribuire a fondurilor către politica de coeziune și politica agricolă comună. Fondul Social European va beneficia de o alocare de 124 de miliarde de euro. Parlamentul European insistă să aibă un cuvânt de spus asupra modului în care fondurile sunt cheltuite, solicitând o creștere a Fondului de Competitivitate, precum și restabilirea bugetelor pentru acțiunile ce vizează sănătatea și programul LIFE. Programul de cercetare Horizon Europe va primi o finanțare de 200 de miliarde de euro, iar Erasmus+ va beneficia de o suplimentare a bugetului cu 16%. Numeroase amendamente au fost votate, reflectând o poziție a Parlamentului European pentru un Cadru Financiar Multianual „suficient, predictibil, care să respecte toate prioritățile”.
Reacțiile europarlamentarilor
Dezbaterile au scos la iveală opinii diverse. Sandra Gomez Lopez (S&D) susține o autonomie financiară prin resurse proprii, fără a afecta fondurile tradiționale. Tomasz Buczek (Grupul Patrioților) critică pragul de 1,27% din VNB și alocarea de fonduri pentru țări din afara UE. Roberts Zīle (ECR) ridică problema rambursării datoriilor europene. Jungbluth (Renew Europe) anticipează opoziție din partea Consiliului. Danuše Nerudova (Renew Europe) sugerează o taxă digitală pentru echilibrarea bugetului. Ska Keller (Verzii/EFA) subliniază importanța resurselor proprii pentru îndeplinirea ambițiilor bugetare. Rasmus Nordqvist (Verzii/EFA) consideră propunerea un echilibru, dar plin de compromisuri. João Oliveira (The Left) semnalează probleme nerezolvate, inclusiv lipsa unei atenții mai mari pentru Fondul Social European, agricultura și pescuit.
Un viitor bugetar crucial pentru România
Raportul interimar a fost aprobat cu 26 de voturi pentru, 9 împotrivă și 5 abțineri. Urmează votul final în plenul Parlamentului European, programat pentru 29 aprilie. Negocierile cu Consiliul UE vor începe imediat ce statele membre vor conveni asupra unei poziții comune. România are un atu important în aceste negocieri, având un europarlamentar român, Siegfried Mureșan, ca co-raportor. România va primi 60,2 miliarde de euro în cadrul viitorului exercițiu financiar.