Miliardele investite în inteligența artificială nu se reflectă încă în creșterea economică
Creșterea economică nu a înregistrat o accelerare vizibilă, în ciuda investițiilor masive în inteligența artificială (AI). Experții economici și analiștii se întreabă de ce sumele colosale cheltuite nu se traduc în cifre mai mari în produsul intern brut (PIB) și în indicatorii de productivitate. Paradoxul productivității pare să se manifeste, sugerând că beneficiile acestei tehnologii majore ar putea necesita mai mult timp pentru a fi pe deplin resimțite.
Investițiile în ai nu se traduc imediat în creștere economică internă
O parte semnificativă din investițiile în AI, în special în Statele Unite, este direcționată către componente hardware, cum ar fi cipuri, fabricate în afara țării. Aceste achiziții, de la furnizori precum Taiwan, nu se reflectă imediat în creșterea economică internă. În plus, productivitatea la nivel de companie sau de echipă nu se transformă instantaneu în productivitate macroeconomică. Deși AI poate eficientiza anumite sarcini, efectele pe scară largă asupra economiei sunt mai greu de cuantificat.
Un studiu din martie 2026, realizat pe un eșantion de executivi, a relevat că, în ciuda rapoartelor privind îmbunătățirea productivității, efectele sunt fragmentate și nu indică o transformare economică generalizată. Potrivit lui Dario Perkins de la TS Lombard, „nu există dovezi că implementarea AI crește productivitatea sau afectează ocuparea forței de muncă în SUA în modul dramatic sugerat de discursul public”. Paradoxul productivității sugerează că beneficiile economice totale ale inovațiilor majore pot apărea abia după ce organizațiile, procesele și modelele de afaceri se adaptează.
Piața continuă să investească, dar rezultatele întârzie
În ciuda acestor rezerve, cheltuielile cu AI continuă. Investitorii par să parieze pe o fază de infrastructură, acceptând un decalaj între costuri și randamente. Istoria tehnologiei arată că unele inovații au nevoie de timp pentru a genera efecte economice largi. Cu toate acestea, amploarea actuală a investițiilor crește riscurile, iar presiunile asupra evaluărilor bursiere ar putea crește dacă profiturile concrete întârzie.
Unii economiști susțin că ambele tabere, entuziaștii și scepticii, exagerează. Entuziaștii supraestimează viteza cu care AI ar trebui să aibă efect imediat asupra economiei, în timp ce scepticii pot subestima potențialul transformator pe termen lung. Istoria tehnologiei arată că unele inovații importante sunt spectaculoase mai întâi în demonstrații și în anumite domenii profesionale, iar abia după ani sau chiar un deceniu se văd în statisticile macro.
În prezent, dovezile concrete ale impactului major al AI asupra creșterii economice sunt limitate. Astfel, retorica despre o revoluție economică rămâne, cel puțin parțial, o promisiune costisitoare. Compania International Data Corporation (IDC) estimează că cheltuielile globale cu sistemele de inteligență artificială vor atinge aproape 300 de miliarde de dolari în 2026, o creștere de peste 20% față de 2025.
Sursa: Playtech.ro
