Conform Digi24: România va reveni la ora de iarnă în noaptea de 24 spre 25 octombrie 2026, ceasurile urmând a fi date înapoi cu o oră. Această schimbare se va produce în ciuda votului din 2019 al Parlamentului European, care a susținut eliminarea ajustării sezoniere a timpului. Propunerea nu a devenit lege, deoarece statele membre nu au ajuns la un consens în Consiliul UE. Între timp, un nou studiu realizat pentru Comisia Europeană analizează consecințele adoptării permanente a orei de vară sau a celei standard.
Stagnarea deciziei europene privind schimbarea orei
Decizia de a renunța la schimbarea sezonieră a ceasurilor, propusă de Comisia Europeană în 2018, a rămas în suspensie în Consiliul UE. Parlamentul European a aprobat inițiativa în martie 2019, cu intenția ca aceasta să intre în vigoare din 2021. Lipsa unui acord la nivelul Consiliului menține, însă, în vigoare legislația actuală. Astfel, statele membre continuă să aplice calendarul tradițional: ora de vară se intră în vigoare în ultima duminică din martie, iar revenirea la ora standard are loc în ultima duminică din octombrie.
Noi analize pentru o decizie informată
Subiectul schimbării orei a revenit în atenția statelor membre în 2025, sub președinția poloneză a Consiliului. A fost propusă o perioadă de testare de doi ani pentru păstrarea orei de vară pe întreg teritoriul Uniunii Europene. Această propunere a condus la solicitări din partea statelor membre pentru studii suplimentare, menite să sprijine o decizie viitoare. Ca urmare, în februarie 2026 a fost demarat un studiu extins pentru Comisia Europeană, având ca scop evaluarea efectelor renunțării la dubla schimbare anuală a orei.
Ce urmărește studiul Comisiei Europene
Cercetarea își propune să analizeze implicațiile pe care le-ar avea adoptarea permanentă a orei de vară sau a orei standard în statele membre UE. Studiul ia în considerare atât o decizie coordonată la nivelul întregii uniuni, cât și posibilitatea ca țările să opteze pentru soluții diferite, ceea ce ar putea genera noi discrepanțe orare la granițele interne sau în raport cu statele din afara UE.
Evaluarea se concentrează pe impactul economic, social și de mediu al modificărilor, cu precădere asupra pieței interne, a economiilor de energie, a sistemelor de transport și a sănătății publice. Prima fază a studiului, desfășurată între februarie și aprilie 2026, a inclus consultări cu autoritățile statelor membre și definirea a zece scenarii posibile de analiză. Următoarea etapă implică colectarea de date suplimentare de la diverse organizații din sectoarele relevante.
Documentul prezentat Consiliului UE în luna iunie indică faptul că studiul ar urma să fie finalizat până la sfârșitul anului 2026. Concluziile sale vor servi drept bază pentru discuții ulterioare, dar nu vor modifica, în mod direct, reglementările în vigoare privind trecerea la ora de iarnă din 25 octombrie 2026.
Sursa: Digi24
