Președintele Klaus Iohannis va desemna un nou premier în zilele următoare, punând capăt astfel blocajului politic care persistă de la demiterea Guvernului Ilie Bolojan, prin moțiune de cenzură, pe 5 mai. Șeful statului caută un candidat cu profil economic, acceptabil pe plan internațional, dar negocierile politice se lovesc de condiții divergente impuse de partide.
Criteriile unui premier vizat de Cotroceni
Președintele Iohannis își dorește un premier independent politic, cu abilitatea de a construi o majoritate parlamentară stabilă de cel puțin 233 de voturi. Experiența sau pregătirea solidă în domeniul economic, alături de o bună reputație în relația cu Uniunea Europeană și Statele Unite, sunt, de asemenea, criterii esențiale. Nicușor Dan ar fi luat în calcul chiar și posibilitatea ca un om de afaceri cu profil economic să fie nominalizat, însă PSD și UDMR preferă candidați cu legături mai pronunțate cu sfera politică. Numele lui Alexandru Nazare a fost vehiculat constant în discuțiile purtate pe marginea acestei posibile nominalizări.
Divergențe majore între partide
Pozițiile partidelor politice rămân, în mare parte, divergente, complicând găsirea unei soluții. PSD nu concepe formarea unui Guvern din care social-democrații să nu facă parte. Partidul își menține nominalizarea lui Sorin Grindeanu pentru funcția de premier și susține un Executiv centrat pe PSD, chiar și în varianta unui guvern minoritar. Social-democrații solicită un acord politic bazat pe priorități economice și sociale clare, incluzând relansarea producției, investiții, absorbția fondurilor europene și reducerea deficitului. PSD ar fi deschis și la varianta unui premier independent sau chiar Alexandru Nazare, cu condiția participării proprii la guvernare.
PNL, pe de altă parte, refuză categoric orice Guvern care ar include PSD, indiferent de premier. Liberalii propun europarlamentarul Siegfried Mureșan, susținut și de USR și UDMR. PNL este pregătit să rămână în opoziție dacă se va forma un Executiv în jurul PSD. Siegfried Mureșan a accentuat în ultimele zile criticile la adresa posibilei reveniri a PSD la guvernare, avertizând asupra riscurilor pentru deficit și credibilitatea externă a României.
USR are o poziție și mai fermă, excluzând atât PSD, cât și persoane considerate „surogate” ale social-democraților din viitorul Guvern. Partidul susține în continuare candidatura lui Siegfried Mureșan, alături de PNL și UDMR, și ar accepta un premier independent doar în condițiile unei formule guvernamentale fără PSD și fără persoane asociate politic cu acesta.
UDMR se profilează ca partidul cu cea mai mare flexibilitate în negocieri. Deși oficial susține propunerea PNL și USR pentru Siegfried Mureșan, Uniunea este dispusă să analizeze și alte variante după desemnarea prezidențială. Un premier tehnocrat ar fi o opțiune, iar UDMR ar putea chiar sprijini un guvern minoritar PSD fără a face parte din Executiv, cu o condiție fermă: AUR să nu fie parte din majoritate. Uniunea consideră că partidele trebuie să facă compromisuri pentru instalarea rapidă a unui Guvern și evită scenariul alegerilor anticipate.
AUR, prin vocea liderului George Simion, solicită alegeri parlamentare anticipate și refuză să voteze orice Guvern în care partidul nu este inclus. Această poziție radicală face ca voturile AUR să nu fie, în prezent, disponibile pentru niciunul dintre scenariile de guvernare discutate.
Aritmetica politică, cheia soluției
Problema fundamentală în desemnarea unui premier nu este găsirea unui nume, ci construirea unei majorități parlamentare stabile. PSD are cele mai multe voturi proprii, dar are nevoie de susținere suplimentară. Blocul PNL-USR-UDMR, cu Siegfried Mureșan ca propunere, nu dispune, de asemenea, de numărul necesar de voturi. Grupurile parlamentare mai mici, parlamentarii neafiliați și minoritățile naționale devin actori importanți în configurarea unei majorități.
Această situație explică interesul președintelui pentru un candidat independent, care ar putea să treacă peste liniile de veto existente și să obțină un sprijin mai larg. Nominalizarea viitoare va fi a treia încercare a președintelui Klaus Iohannis de a forma un Guvern cu puteri depline, după eșecul lui Eugen Tomac și respingerea Cabinetului Adrian Veștea, care a obținut doar 189 de voturi.
Sursa: Mediafax
