Oamenii de știință încearcă să înțeleagă de ce ADN-ul de Neanderthal, preluat de strămoșii speciei Homo Sapiens, nu a fost complet eliminat de selecția naturală. Cercetările recente au arătat că acest material genetic are încă un impact asupra structurii creierului și poate contribui la apariția unor tulburări psihiatrice, precum schizofrenia și depresia. Aproximativ două procente din genomul populațiilor non-africane conține ADN de Neanderthal.
Impactul ADN-ului de Neanderthal asupra creierului
Pentru a afla cum ne afectează acest lucru creierul, cercetătorii au analizat scanări cerebrale efectuate pe aproximativ 40.000 de persoane din Marea Britanie. Au fost corelate sute de trăsături neurologice diferite cu variante genetice provenite de la neanderthalieni. Rezultatele, care urmează să fie evaluate de experți, au evidențiat 28 de poziții separate în genom unde ADN-ul de Neanderthal pare să influențeze dezvoltarea neurologică.
Una dintre cele mai semnificative descoperiri vizează o genă de pe cromozomul 14, numită DAAM1. Variantele de Neanderthal ale acestei gene modelează 39 de trăsături morfologice diferite în cadrul cortexului occipital și parietal. Interesant este că ADN-ul de Neanderthal din această poziție are un efect protector împotriva schizofreniei.
Consecințe asupra sănătății mentale
Pe de altă parte, variantele de Neanderthal legate de o genă de pe cromozomul 4, numită PRDM5, par să contribuie la subțierea cortexului frontoparietal și cresc susceptibilitatea la depresie severă, dependență și tulburări de personalitate. O altă genă, LC13A3, prezintă, de asemenea, variante de Neanderthal care pot interfera cu structura substanței albe, putând duce la o afecțiune numită leucoencefalopatie și declanșând „crize neurologice episodice”.
Concluzia studiului sugerează că majoritatea variantelor de Neanderthal care afectează morfologia creierului au fost dăunătoare pentru oamenii moderni. Cu toate acestea, unele dintre acestea au „scăpat” de influența selecției naturale. Ele continuă să modeleze organizarea corticală și conectivitatea cerebrală în moduri subtile, dar semnificative din punct de vedere biologic. Aceste modificări au consecințe asupra condițiilor neuropsihiatrice, cum ar fi schizofrenia și depresia.
Sursa: Descopera
