Conform Digi24: Nave de război naziste, scufundate în Dunăre acum decenii, ies la suprafață pe măsură ce nivelul apei atinge minime record. Fenomenul, cauzat de seceta persistentă din Europa, expune sute de epave care reprezintă acum un obstacol serios pentru navigația pe fluviu.
Un spectacol macabru se desfășoară în sectorul Dunării dintre Serbia și România, în apropierea portului sârbesc Prahovo. Carene ruginite și catarge rupte, cândva purtând steagul nazist, au ieșit la iveală din apele fluviului. Scăderea drastică a nivelului apei, provocată de vara secetoasă, a scos la lumină zeci de nave de război germane din Al Doilea Război Mondial, unele încă încărcate cu muniție. Acestea fac parte din fosta flotă germană de la Marea Neagră, pe care naziștii au scufundat-o deliberat în septembrie 1944, în fața înaintării trupelor sovietice.
Epavele naziste, o amenințare pentru navigație
Istoricii estimează că aproximativ 200 de nave de război germane au fost scufundate în zonă, în timp ce se aflau sub foc sovietic. Ambarcațiunile au fost scufundate intenționat de către germani pentru a bloca avansul flotei sovietice pe Dunăre. Astăzi, aceste epave creează dificultăți majore pentru traficul naval, în special în perioadele de secetă, când nivelul apei scade semnificativ. Uniunea Europeană finanțează un program de eliminare a acestor obstacole, însă operațiunea este complexă din cauza poziționării dificile a epavelor.
Seceta pe Dunăre, o problemă regională
Criza cauzată de nivelul scăzut al Dunării nu afectează doar navigația. România se confruntă cu o situație energetică tensionată. Autoritățile au fost nevoite să construiască un dig temporar pentru a redirecționa apa spre singurul reactor nuclear funcțional al țării, de la Cernavodă. În Ungaria vecină, centrala nucleară de la Paks se află în pericol de oprire, nivelul apei ajungând la câțiva milimetri. Atât centrala de la Paks, cât și cea de la Cernavodă folosesc apa Dunării pentru răcire. Ca urmare, Ungaria și România și-au mărit importurile de energie electrică și au solicitat reducerea consumului.
Impactul schimbărilor climatice asupra resurselor hidrologice
Seceta care afectează Dunărea nu este un eveniment izolat, ci face parte dintr-un model continental de încălzire accelerată, conform analistului Bogdan Maioreanu. El subliniază că țările europene se confruntă cu debite sub medie ale râurilor, iar anumite zone au traversat cei mai secetoși zece ani din istorie. În România, debitul Dunării a scăzut la aproximativ 1.500 de metri cubi pe secundă, mult sub media sezonieră, obligând Nuclearelectrica să oprească un reactor de la Cernavodă. Centralele hidroelectrice de la Porțile de Fier, care deservesc România și Serbia, funcționează sub 50% din capacitate. Situația energetică actuală subliniază necesitatea unor investiții masive în producția, transportul și stocarea energiei electrice. Autoritățile române estimează că țara are nevoie de investiții de 40-50 de miliarde de euro până în 2030 pentru modernizarea infrastructurii energetice. Proiecte precum exploatarea gazelor din Marea Neagră, noi unități nucleare și centrale pe gaz trebuie accelerate prin eliminarea blocajelor legislative.
Sursa: Digi24
