Conform Digi24: Nave de război naziste scufundate ies la suprafață pe Dunăre pe măsură ce nivelul apei scade la minime record. Fenomenul se observă în apropierea portului sârbesc Prahovo, acolo unde carcase ruginite și catarge rupte, odinioară purtând steagul nazist, au reapărut din apele tot mai puțin adânci ale fluviului.
Seceta persistentă din Europa a dus la scăderea dramatică a nivelului Dunării, expunând zeci de nave de război germane din cel de-al Doilea Război Mondial. Unele dintre aceste epave sunt încărcate cu armament, adăugând un element de pericol la peisajul istoric.
Istoria epavelor naziste pe Dunăre
Aceste nave făceau parte din flota germană de la Marea Neagră, care a fost scufundată în mod deliberat de naziști spre sfârșitul conflictului, pe măsură ce forțele sovietice avansau. Istoricii estimează că, în septembrie 1944, aproximativ 200 de nave de război germane au fost scufundate în apropierea localității Prahovo, din defileul Dunării, în timp ce se aflau sub focul sovietic.
Flotila germană, în retragere sub presiunea armatei sovietice, a ales să-și saboteze propriile nave pentru a bloca avansul sovietic pe Dunăre. Astfel, epavele au devenit o prezență constantă, dar invizibilă, în apele fluviului.
Obstacole pentru navigație și măsuri de urgență
Prezența acestor epave la suprafață, pe măsură ce nivelul apei scade, reprezintă un obstacol semnificativ și periculos pentru navigația pe Dunăre. Uniunea Europeană finanțează un program complex pentru eliminarea acestor relicve, însă operațiunea este îngreunată de poziționarea dificilă a epavelor.
Între timp, seceta afectează și alte țări riverane Dunării. În România, autoritățile au fost nevoite să construiască un dig temporar pentru a devia apa către centrala nucleară de la Cernavodă, singurul reactor nuclear funcțional al țării. Ungaria se confruntă cu o situație similară, nivelul apei la centrala nucleară de la Paks apropiindu-se periculos de mult de pragul critic.
Impactul secetei asupra securității energetice regionale
Scăderea nivelului Dunării are consecințe directe asupra producției de energie electrică. Atât centrala nucleară de la Paks, cât și cea de la Cernavodă, utilizează apa din fluviu pentru răcire. În acest context, Budapesta și Bucureștiul și-au mărit importurile de energie electrică și au îndemnat populația și companiile la reducerea consumului. Centralele hidroelectrice de la Porțile de Fier, esențiale pentru România și Serbia, funcționează la sub 50% din capacitate din cauza debitului redus al Dunării.
Seceta pe Dunăre, o problemă recurentă
Analistul Bogdan Maioreanu subliniază că actuala criză energetică, declanșată de debitele scăzute record ale Dunării, nu este un eveniment izolat, ci face parte dintr-un model continental documentat. Europa se confruntă cu o încălzire rapidă, iar secetele devin tot mai frecvente și intense. Aproximativ 95% din Europa a înregistrat temperaturi peste medie în ultimii ani, iar debitul multor râuri a scăzut sub medie.
În România, debitul Dunării a scăzut la aproximativ 1.500 de metri cubi pe secundă la sfârșitul lunii iulie 2026, un nivel de aproape trei ori sub media sezonieră. Această situație a forțat Nuclearelectrica să oprească un reactor de la Cernavodă. Premierul Ilie Bolojan a declarat alertă la nivel național pentru luna august, avertizând asupra posibilei pierderi de până la 20% din producția de energie electrică și solicitând sprijin energetic de urgență din partea Ucrainei. Această problemă regională evidențiază necesitatea unor investiții majore în producția, transportul și stocarea energiei electrice, precum și eliminarea blocajelor legislative și procedurale pentru proiecte energetice esențiale.
Sursa: Digi24
