Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat într-o conferință de presă susținută la Congresul European al Rangerilor, un eveniment organizat recent în Cheile Grădiștei, că autoritatea pe care o conduce va demara procesul de stabilire a unei norme legislative oficiale pentru statutul rangerilor din România, având în vedere că această profesie nu are încă o recunoaștere juridică completă.
„Rangerii sunt cei care acționează în teren și adesea sunt primii care observă semnele de alarmă. Ei reprezintă imaginea în fața turiștilor, a comunităților locale și a copiilor implicați în programe de educație ecologică. Rolul lor este de o importanță vitală și trebuie recunoscut pe deplin”, a afirmat Buzoianu.
Ministra a adăugat că a solicitat o analiză legislativă pentru a clarifica statutul acestei profesii: „Am verificat legislația pentru a vedea dacă suntem reglementați oficial și nu am găsit o normă specifică și completă. De aceea, intenționăm să facem acest pas, pentru o recunoaștere oficială a muncii care durează de ani de zile. (…) Propun să formăm un grup restrâns de experți care să elaboreze reglementările și atribuțiile rangerilor, astfel încât eforturile lor — adesea voluntare — să fie recunoscute formal.”
Vicepreședintele Federației Internaționale a Rangerilor și reprezentant al Asociației Rangerilor din România, Florin Hălăștăuan, a declarat pentru un site de știri că este nevoie de creșterea nivelului profesional și de întărirea statutului rangerilor din țară.
„Meseria de ranger a fost, în sfârșit, recunoscută în România, însă standardele de pregătire trebuie îmbunătățite. Până acum, rangerii proveneau din rândul pădurarilor sau inginerilor silvici. Noi suntem cei care implementăm planurile de gestionare aprobate de Ministerul Mediului, monitorizăm flora și fauna, educăm publicul și colaborăm direct cu comunitățile locale”, a explicat Hălăștăuan.
El a subliniat însă că rolul lor are limite atunci când apar infracțiuni. Potrivit lui, rangerii nu au dreptul de a interveni sau de a aplica sancțiuni în cazurile de braconaj, tăieri ilegale sau alte încălcări ale regulilor din ariile protejate.
„Nu avem autoritatea de a da amenzi. Putem doar să raportăm faptele către poliție sau jandarmerie. În timp ce așteaptă intervenția autorităților, infractorii se pot sustrage. Avem nevoie de un suport legislativ adecvat, de un statut care să ne ofere protecție și autoritate, mai ales având în vedere că rangerii sunt frecvent supuși agresiunilor fizice sau verbale. În România, fiecare ranger are în grijă, în medie, 4.000 de hectare de teren montan, ceea ce reprezintă o responsabilitate uriașă pentru un singur angajat.”
Conform spuselor sale, în prezent, Romsilva are aproximativ 240 de rangeri angajați, iar Asociația Rangerilor din România include și voluntari implicați în ONG-uri și proiecte de conservare.
Sursa: G4Media
