Conform Antena 3: Ministerul Energiei a transmis joi, după oprirea controlată a Reactorului 2 al Centralei Nucleare de la Cernavodă, că Sistemul Electroenergetic Național (SEN) este stabil și că nu există riscuri pentru alimentarea constantă cu energie electrică la nivel național. Conform comunicatului emis, toate estimările disponibile indică faptul că necesarul de consum este acoperit prin diverse resurse, incluzând producția hidro, eoliană, capacități pe cărbune și importuri.
Sistemul energetic, stabil în ciuda opririi reactorului
Unitatea 2 a CNE Cernavodă a fost oprită controlat la ora 10:53. Ministerul Energiei a subliniat că activitatea în SEN se desfășoară normal. Pe baza datelor și prognozelor actuale, nu se anticipează dificultăți în funcționarea sistemului. Mixul energetic curent este completat de capacități de rezervă și importuri de energie electrică, asigurând astfel acoperirea consumului național.
România dispune de o capacitate transfrontalieră de import de aproximativ 4.000 MW. Pentru intervalul de vârf al zilei de joi, a fost estimat un necesar de import de până la 2.300 MW, un nivel care se încadrează în capacitățile comerciale disponibile. Consumul maxim instantaneu în seara precedentă a fost de circa 7.000 MW, sub nivelul prognozat. Pentru ziua curentă, consumul maxim este estimat la aproximativ 6.900 MW.
Ministerul a menționat că România dispune de rezerve suplimentare de producție, ce pot fi activate în funcție de evoluția situației. Acestea includ capacități pe gaze naturale, cărbune, producție hidro, solară și eoliană, precum și sisteme de stocare în baterii. Printre resursele de rezervă se numără Grupul energetic Rovinari 4 al Complexului Energetic Oltenia, cu 330 MW, și minimum 300 MW de la Hidroelectrica.
Producția de energie eoliană, în creștere
Prognozele pentru următoarele șapte zile indică o creștere a producției de energie eoliană, cu o medie estimată de 525 MW, un maxim de 1.560 MW și un minim de 100 MW. Combinarea producției interne, a importurilor, a resurselor hidro și eoliene, precum și a capacităților de rezervă, conferă SEN instrumentele necesare pentru a acoperi deficitul de producție rezultat din indisponibilitatea temporară a unităților de la Cernavodă. Ministerul Energiei, împreună cu Dispecerul Energetic Național, monitorizează permanent producția, consumul, rezervele și schimburile transfrontaliere, adaptând utilizarea resurselor în timp real.
Alertă timpurie transmisă Comisiei Europene
Ministerul Energiei a notificat Comisia Europeană, DG ENER și Electricity Coordination Group cu privire la evoluția situației energetice din România și la măsurile adoptate. Aceste demersuri au fost realizate în baza Regulamentului (UE) 2019/941 privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice. Pe 7 august, Ministerul Energiei a transmis o alertă timpurie Comisiei Europene, semnalând posibilitatea apariției unei crize de energie electrică, în contextul secetei hidrologice severe. Alerta a inclus informații despre cauzele posibile, măsurile planificate și necesarul de asistență din partea altor state membre. Ulterior, pe 10 august, România a notificat CE despre situația de criză, detaliind cauzele deteriorării situației, motivele declarării crizei și măsurile luate pentru atenuarea efectelor.
Pe 11 august, a avut loc o reuniune tehnică extraordinară a Electricity Coordination Group, convocată de Comisia Europeană, în contextul valului de căldură persistent și a impactului său asupra securității aprovizionării cu energie electrică la nivel european. România a prezentat evoluția situației și a informat partenerii europeni că nivelul scăzut al Dunării a determinat oprirea Unității 1 de la Cernavodă pe 28 iulie și anticiparea opririi Unității 2, cu pierderea a aproximativ 700 MW din producția națională. România a subliniat utilizarea prioritară a măsurilor de piață, maximizarea producției interne, a resurselor de stocare și a schimburilor comerciale transfrontaliere. Totodată, a semnalat că oprirea Unității 2 va crește necesarul de import și poate impune, dacă situația regională o cere, utilizarea mecanismelor de sprijin între statele membre. Reducerea voluntară a consumului observată până acum în orele de vârf a fost de aproximativ 200-300 MW.
România a solicitat Comisiei Europene și ENTSO-E o evaluare regională actualizată și clarificări privind disponibilitatea asistenței de urgență între operatorii de transport. De asemenea, România a indicat necesitatea continuării dialogului bilateral cu Comisia Europeană privind mecanismele disponibile la nivelul UE în cazul unei deteriorări suplimentare a situației. În acest context, România a semnalat că retragerea capacităților pe cărbune asumate prin PNRR până la 31 august 2026 nu ar putea fi realizată fără riscuri suplimentare pentru SEN. Subiectul urmează să fie notificat formal Comisiei Europene.
Sursa: Antena 3
