ULTIMA ORA
Politică

Medicamentele Alzheimer: Pacienții nu simt o îmbunătățire semnificativă

Cristian Marinescu

Medicamentele pentru Alzheimer: beneficii reduse, riscuri potențiale

Medicamentele promovate drept soluții pentru încetinirea evoluției bolii Alzheimer nu aduc pacienților îmbunătățiri semnificative, arată o analiză recentă. În plus, aceste tratamente pot crește riscul de edem și hemoragie cerebrală, conform studiului menționat. Efectele asupra pacienților aflați în stadiile incipiente ale bolii s-au dovedit a fi fie inexistente, fie nesemnificative.

Reacțiile experților

Experți din domeniul medical au analizat datele a numeroase studii clinice. Rezultatele par să contrazică speranțele inițiale legate de aceste medicamente. Profesorul Edo Richard, neurolog din Țările de Jos, a subliniat că rezultatele studiilor din ultimele două decenii nu sunt consecvente. Noua analiză Cochrane a inclus 17 studii cu peste 20.000 de pacienți. Majoritatea sufereau de tulburări cognitive ușoare sau demență. Studiul a inclus medicamente precum lecanemab, donanemab, aducanumab, bapineuzumab, crenezumab și solanezumab.

Datele relevă că efectele acestor medicamente asupra funcției cognitive și a severității demenței, după 18 luni, au fost nesemnificative. Francesco Nonino, neurolog din Italia, a precizat că dovezile sugerează că aceste medicamente nu oferă pacienților îmbunătățiri semnificative din punct de vedere clinic. El a adăugat că este important să se facă distincția între rezultatele semnificative din punct de vedere statistic și relevanța clinică. Unele studii au indicat rezultate statistic semnificative, dar acestea nu s-au tradus într-o diferență notabilă pentru pacienți.

Efectele secundare și durata tratamentului

Un aspect îngrijorător este legat de riscurile potențiale. Medicamentele pot crește riscul de edem și hemoragie cerebrală. Deși aceste efecte secundare au fost observate în urma scanărilor cerebrale, nu au provocat simptome la majoritatea pacienților, iar impactul pe termen lung nu este clar. Nonino a evidențiat, de asemenea, că majoritatea studiilor au raportat rezultate după 18 luni, o perioadă relativ scurtă într-o boală cu evoluție lentă. El a subliniat că, în practică, aceste medicamente ar putea fi folosite pentru perioade mai lungi de timp.

Edo Richard, care conduce o clinică specializată în demență, a menționat că le explică pacienților despre efectele limitate ale medicamentelor aprobate. El informează pacienții despre efectele secundare potențiale, despre necesitatea investigațiilor imagistice și a analizelor, precum și despre nevoia de a se prezenta la clinică la intervale regulate pentru tratament. Richard Oakley, de la organizația Alzheimer’s Society din Regatul Unit, a declarat că este esențial să se interpreteze rezultatele cu atenție. Susan Kohlhaas, director executiv de cercetare la Alzheimer’s Research, a subliniat că chiar și o întârziere de câteva luni în deteriorarea stării de sănătate ar putea fi valoroasă pentru pacienți și familiile lor. Studiul analizează o clasă întreagă de medicamente, deși tratamentele anti-amiloid pot acționa în moduri diferite.

Institutul Național pentru Sănătate și Excelență în Îngrijire (NICE) din Regatul Unit reanalizează datele științifice referitoare la donanemab și lecanemab.