Maia Sandu reafirmă poziția de neutralitate a Republicii Moldova privind unirea cu România

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat joi, într-o conferință de presă susținută la Chișinău, că în prezent nu există în țară un sprijin majoritar pentru unirea cu România. Cu această ocazie, șefa statului a prezentat prioritățile Guvernului pentru anul 2026 și a clarificat poziția Moldovei cu privire la o eventuală reunificare, subliniind că aspectul nu face parte din agenda actuală a societății și nu este susținut de o majoritate clară.

Contextul relațiilor moldo-române și percepția publică

Relațiile dintre Republica Moldova și România au fost întotdeauna încărcate de istorie, cultură și dorința unuiii de a uni cele două țări, dar și de provocări politice și geopolitice. Moldova, o republică semi-presidențială aflată în continuă evoluție, traversează o perioadă de clarificare identitară și politică, în condițiile unui spațiu în care influența Rusiei și a Uniunii Europene joacă roluri semnificative.

De-a lungul anilor, intensitatea dezbaterilor despre unirea cu România a fluctuat, fiind adesea influențată de contextul intern și de evenimentele regionale și globale. În ultimii ani, liderii politici moldoveni, inclusiv Maia Sandu, au evitat să se angajeze clar în privința unei reunificări, preferând să se concentreze pe consolidarea statului independent și pe reforme interne.

Reacția autorităților și opinia publică actuală

În cadrul declarației sale, Maia Sandu a răspuns întrebărilor jurnaliștilor, subliniind că argumentele majoritare ale societății moldovenești nu indică un sprijin distructiv pentru unirea cu România. „În Republica Moldova nu există sprijin majoritar pentru unirea cu România,” a spus ea clar, adăugând că o astfel de decizie nu se află în dezbaterea actuală și nu reprezintă o prioritate națională.

Această poziție nu este surprinzătoare, având în vedere contextul politic instabil și complex al țării. În septembrie 2023, sondajele de opinie arătau o polarizare relativă, cu o parte a populației favorabilă reunificării, dar fără o majoritate confortabilă, iar temerile legate de pierderea suveranității și influența externă lăsau mult loc pentru incertitudine în privința unei eventuale uniri.

Maia Sandu a subliniat totodată că accentul trebuie pus pe consolidarea statului moldovean, respectarea independenței și pe avansarea pe calea reformelor democratice și anti-corupție. În opinia sa, aceste obiective sunt prioritățile pentru a asigura stabilitatea și dezvoltarea pe termen lung a Republicii Moldova.

Reacții și perspective

Tăierea definitivă a oricărui scenariu de unire ca fiind neactual și lipsit de consens, reprezintă o marcă a unui stat ce încearcă să își păstreze autonomia în fața presiunilor externe, în special din partea Rusiei și Occidentului. Este un semn clar că politica oficială și opinia publică se invart în jurul noțiunii de consolidare națională și de orientare strategică clară, mai ales în contextul acutizării crizelor regionale.

Deși unele voci din societate și din politica pro-unire continuă să fie active, poziția oficială a guvernului de la Chișinău pare să fie fermă în a evita orice declarație sau acțiune ce ar putea alimenta tensiuni sau incertitudini privind statutul de stat suveran.

În cele din urmă, anii următori vor arăta dacă această poziție va fi menținută sau dacă schimbări politice sau internaționale vor aduce mai multă claritate asupra direcției pe care o va urma Republica Moldova. În timp ce oficialii neglijează aceste discuții, societatea moldovenească rămâne diversă și, uneori, divisată în privința viitorului său, în așteptarea unor certitudini extrem de importante pentru identitatea și suveranitatea țării.